Cum va arăta spațiul public? Amintirile copiilor cu cheia de gât. „Soft power” românesc realizat de o mână de tineri arhitecţi, artişti şi comunicatori

România participă cu proiectul „Mnemonics” la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, care se desfăşoară între 26 mai şi 25 noiembrie. Tema bienalei este conceptul „freespace” aşa că România propune o „scenografie esenţializată a spaţiului liber dintre blocurile oraşelor din România”. Memoria acestui spaţiu liber este readusă în prim plan. De altfel, adjectivul „mnemonic” înseamnă „care se referă la memorie, care ajută memoria”. Potrivit organizatorilor pavilionului României, provocarea supremă a arhitecturii este capacitatea spaţiului de a genera amintiri puternice.

Instalaţia din interiorul pavilionului se foloseşte de elemente de recuzită din spaţiul dintre blocuri sau scara blocului: bara de curăţat covoare folosită ca poartă de fotbal, rotativa de metal, masa de ping-pong sau leagănul. Logo-ul expoziţiei României este cheia purtată de gât de copiii de la bloc din anii ’80-’90. Instalaţia este interactivă, publicul poate participa, vizitatorii pot să joace ping pong sau să se dea în leagăn în timp ce află poveştile copilăriei dintre blocuri.

„Spaţiile publice din oraşele din România s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii. Majoritatea schimbărilor au apărut organic, pe măsură ce societatea însăşi s-a schimbat. Mulţi dintre noi ne întrebăm dacă transformările au fost spre bine sau spre rău, iar Mnemonics este o încercare de a înţelege cum amintirile pozitive din oraşele copilăriei noastre ar putea contribui în viitor la îmbunătăţirea spaţiului public.

În România, imaginea iconică universală a spaţiului dintre blocuri rămâne cea a copiilor jucându-se sub ochii părinţilor şi bunicilor, construind liberi lumi invizibile într-un loc gol. Felul în care un om evoluează de la a fi copil cu preocupare pentru joc şi joacă, la a fi adult cu preocupare pentru persoana sa şi a celor din comunitatea lui, reprezintă un ciclu fascinant al vieţii din care arhitectura şi urbanismul învaţă constant întrucât acesta este un teritoriu de infinite posibilităţi.

Mnemonics face referire la tehnica antică de colectare a amintirilor, ars memoriae, bazându-se pe relaţia gândurilor cu suportul lor vizual investit cu semnificaţie, imposibil de uitat. Capacitatea spaţiului de a genera amintiri puternice rămâne provocarea supremă a arhitecturii şi face ca emoţia unei poveşti să poată fi reaccesată la nivel mental la nesfârşit”, arată organizatorii pavilionului României pe pagina web a proiectului.

Pavilionul României, bine primit de public şi de presă. Presa internaţională a scris în termeni apreciativi despre Pavilionul României de la Bienala de Arhitectură de la Veneţia din acest an.

„Ecco i padiglioni nazionali piu interessanti ai Giardini” (Aici sunt cele mai interesante pavilioane naţionale din Giardini). Revista Elle Decor a introdus pavilionul României pe lista celor mai reuşite din parcul Giardini din cartierul Castello, acolo unde este organizată expoziţia principală a Bienalei de la Veneţia.

The Guardian a publicat o fotografie cu pavilionul României cu textul: „Mnemonics: Collective Memories Define Our Territory. What is the future of public space? The Romanian pavilion takes a playful approach and is based on the public space found between housing blocks as a symbol of the country’s rapid urbanisation during the second part of the the 20th century.”

Portalul monocle.com – fondat de Tyler Brulé, un editorialist canadian de la Financial Times – a realizat un clip video despre potenţialul de „soft power” al Bienalei. Textul este scris chiar de redactorul şef Tyler Brulé.

“Romania provoked with a well-executed and rather charming exhibition built on recollection and memory of our childhood spent on playgrounds and grassy patches. [..] It’s commentary revealed the power a nation can wield in a fine setting with an evocative idea. Moreover, how it can shift perceptions “, a scris redactorul şef al monocle.com.

Cine sunt tinerii din spatele pavilionlui României de la Bienala de Artitectură de la Veneţia. Comisarul României la Bienală este arhitectul Attila Kim, iar curator, arhitectul clujean Romeo Cuc. Arhitectele Raluca Sabău, Roxana Pop şi Irina Gudană s-au ocupat de design şi comunicare, artistul vizual Mihai Gheorghe este art directorul proiectului, iar Vlad Tomei, copywriter-ul.

Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia a fost finanţat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Uniunii Arhitecţilor din România.

Interesant de remarcat că atât curatorul Romeo Cuc, cât şi copywriterul Vlad Tomei au distribuit pe paginile lor de socializare fotografii şi mesaje de la protestele Rezist împotriva modificărilor legilor Justiţiei.

(Sursa foto: mnemonics.ro)