Cum va cheltui industria de apărare din România fondurile suplimentare pe care le primește de la buget în 2025

Fabricile de stat din industria Apărării au la dispoziție, în 2025, un miliard de lei în plus de la buget. Banii vor merge în doar câteva proiecte strategice, care însă nu vor produce imediat pentru Armata Română, scrie Europa Liberă.

Au trecut mai bine de trei ani de când Rusia a invadat Ucraina, iar lideri civili și militari avertizează constant că Moscova ar putea ataca chiar și o țară membră NATO din Europa.

În acest an, pe 6 martie, Uniunea Europeană a anunțat un plan masiv de înarmare, în valoare de 800 de miliarde de euro.

Acum, fiecare stat membru trebuie să-și crească bugetele de apărare astfel încât, împreună, cele 27 de țări ale blocului comunitar să investească 650 de miliarde de euro în noi muniții, sisteme de apărare, mobilitate militară, inteligență artificială.

Uniunea Europeană vrea însă să adauge pentru întărirea apărării, din împrumuturile făcute în numele statelor membre, alte 150 de miliarde de euro.

În România, în ultimii doi ani, Guvernul a alocat industriei sume insuficiente.

Dar în 2025, Ministerul Economiei a primit de la buget un miliard de lei (200 de milioane de euro) în plus față de cheltuielile curente, pentru producție de muniție și echipamente militare.

Când va începe România să construiască drone?

La Interviurile one2one, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, admite că, și cu acești bani, industria de Apărare de stat tot nu poate încă produce muniție și arme de calibru NATO pentru Armata României.

Birocrația, legislația achizițiilor publice și contestațiile în justiție țin pe loc proiecte vitale.

Primele rezultate concrete ar putea apărea la finalul anului, când – promite Bogdan Ivan – România va produce drone în serie.

Până atunci, miliardul de lei va fi investit în mare parte în proiecte militare prin Romarm, compania de stat care reunește 15 fabrici de muniție și arme, subordonată Ministerului Economiei.

Este vorba, printre altele, despre construirea de drone, fabricarea de muniție de calibru NATO de 155 mm și arme de luptă.

În 2023, Romarm a avut un profit de 1,3 milioane de lei și datorii de aproape 625 de milioane de lei.

Separat de banii de la buget, industria românească de profil poate accesa sute de milioane de euro de la Uniunea Europeană, bani deja disponibili, însă numai pe baza unor proiecte bine făcute, realizabile, de folos României, dar și Uniunii Europene, în caz de nevoie.

Ministrul Bogdan Ivan spune la one2one că în această perioadă negociază cu Bruxellesul finanțarea unor proiecte în România.

„Dacă vorbim despre producția industrială, vorbim despre cel puțin 20 de proiecte legate de ceea ce putem să facem astăzi. Iar atunci când vorbim despre noi proiecte, cel puțin cinci proiecte, în care să fim unii dintre cei mai buni din Europa, nu doar să ne asigurăm necesarul nostru, ci să contribuim la nivel european”, susține ministrul Economiei.

Cele mai importante declarații

• Despre blocarea construirii unei fabrici de pulberi militare

„Da, e blocată în instanță (n.r. exproprierea terenului pentru construirea fabricii). La Înalta Curte de Casație și Justiție am câștigat pe fond, vineri (7 martie). E termen de recurs 5 zile. (…) În etapa următoare, urmează semnarea acordului de joint-venture între cele două companii (Rheinmetall și Romarm)”.

• Despre fabricarea de muniție de 155 de mm pentru obuziere

„În momentul de față, am prins 100 de milioane de lei, de la buget, ca investiție la uzina din Plopeni, tocmai pentru calibrul 155 mm. (…) În mod normal, în cursul acestui an, vom facem investiția în funcție de cum se vor derula procedurile de achiziție. E foarte important să facem niște reguli mai simple pentru sistemul de apărare și ordine publică. Legislația achizițiilor publice ne îngreunează foarte mult”.

• Despre fabricarea de arme de asalt și pistoale noi pentru militarii români

„Am trecut prin comisia interministerială atât mașina de luptă a Infanteriei, cât și arma de asalt, tocmai pentru a grăbi acest proces. Și, în paralel, lucrăm la retehnologizarea fabricii de arme Cugir și a Uzinei Mecanice Cugir tocmai pentru a fi pregătiți.”

• Despre construirea de drone

„Se lucrează în momentul de față pentru un prototip de dronă românească. (…) În luna aprilie, mai, va fi terminat și vom putea să prezentăm primul prototip de dronă românească. (…) Anul acesta, dacă toate sunt bune, o să avem producție de serie de drone în România.”

• Despre continuarea activității la Combinatul siderurgic Liberty Galați

„În momentul de față, cei de la Liberty au primit din partea statului un credit pentru capital de lucru. În urmă cu două săptămâni a trecut memorandumul prin Guvern și urmează să primească 350 de milioane exclusiv pentru capital de lucru și în două-trei săptămâni, o să repornească furnalul din Galați.”

Proiectele pe care mizează Ministerul Economiei

Cele mai importante proiecte militare pe care mizează Ministerul Economiei sunt:

• construirea unei fabrici de pulberi;
• fabricarea – în două uzine subordonate – a muniției de calibru NATO 155 mm;
• producția în România a mașinilor de luptă pentru Infanterie și a armelor individuale pentru soldați.

La one2one, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat că Guvernul a aprobat recent un memorandum pentru mașinile de luptă pentru Infanterie (MLI) și pentru arme de asalt.

„Pe acestea, le-am trecut foarte recent. Acum lucrăm la normele de aplicare a Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare”, a explicat ministrul Economiei.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) plănuiește ca în acest an să scoată la licitație internațională cumpărarea a 246 de maşini de luptă, simulatoare și suport logistic pentru Infanterie, iar aprobarea memorandumului din Guvern este unul dintre primii pași necesari achiziției.

Următorul pas va fi făcut de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va defini interesul de securitate pentru acest contract. Conform informațiilor Europa Liberă, o ședință a CSAT va fi organizată până la finalul lunii martie.

Ulterior, cu avizul CSAT obținut, Ministerul Apărării va cere aprobarea Parlamentului pentru achiziție, iar apoi va organiza licitația internațională.

Pentru aceste mașini, MApN are la dispoziție 2,5 miliarde de euro.

Bogdan Ivan a spus că o mare parte din banii plătiți de MApN în contractele de înzestrare se vor întoarce în economia națională pentru că legislația privind achizițiile de interes strategic, inclusiv militare, inclusiv între Guverne, prevede ca 80% din valoarea unui asemenea contract să fie investită ulterior în România.

Pe de altă parte, ministrul Bogdan Ivan a povestit la one2one că exproprierea terenului pe care trebuie construită o nouă fabrică de pulberi militare, la Victoria (județul Brașov), de către compania germană Rheinmetall și Romarm, s-a blocat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Compania Viromet, aflată în insolvență, a contestat decizia prin care Executivul a decis, în decembrie 2024, exproprierea a 370 de hectare necesare construcției noi.

Ministrul Economiei spune că legislația achizițiilor publice împiedică dezvoltarea mai rapidă a proiectelor strategice militare, iar obținerea avizelor durează prea mult.

„Faptul că ai nevoie de mai bine de șase luni de zile să finalizezi o întreagă documentație pentru un banal aviz de mediu este mult prea mult pentru această industrie”, reclamă ministrul Economiei.

Planul Ministerului Economiei ca Liberty Galați să producă pentru industria de apărare

Cel mai mare combinat siderurgic din România, Liberty Galați, are peste 5.000 de angajați, dar este în criză. Ministrul Economiei spune că uzina va fi salvată.

E nevoie ca ea să producă produse siderurgice pentru cel puțin patru uzine militare, explică ministrul Bogan Ivan.

Europa Liberă a scris pe 4 martie că Liberty Galați se confruntă că zeci de cereri de insolvență, cu salarii restante și cu riscul de a fi decuplat de la rețeaua electrică.

Conducerea combinatului siderurgic a cerut Tribunalului Galați intrarea în concordat preventiv – un statut economic menit să prevină colapsul.

În interviul acordat Europei Libere, ministrul Economiei a explicat planul pentru combinatul din Galați.

„În momentul de față, cei de la Liberty au primit din partea statului un credit pentru capital de lucru. În urmă cu două săptămâni a trecut memorandumul prin Guvern și urmează să primească 350 de milioane de lei exclusiv pentru capital de lucru și în două-trei săptămâni o să repornească furnalul din Galați, care va asigura materie primă inclusiv pentru patru dintre fabricile noastre: Carfil, Cugir, Sadu și Dragomirești”, a spus Ivan.

Întrebat ce se va întâmpla după epuizarea celor 350 de milioane de lei, ministrul Economiei a explicat că negociază cu reprezentanții Comisiei Europene scăderea din prețul energiei a unei cote din certificatele de carbon pentru producătorii de produse strategice pentru apărare.

„De exemplu, la certificatele de carbon, impactul mediu este de aproape 13% din prețul final al energiei. Putem veni, pentru acele coduri CAEN din siderurgie, din producția de automotive, să reducem la 50% din valoare.”

„Sunt aceste mecanisme pe care le-am gândit împreună cu industria, tocmai pentru a nu veni cu propuneri fantasmagorice atunci când mergi la nivelul Comisiei Europene. (…) Dacă mergi de fiecare dată, argumentat, cu date foarte clare, cu analiză de impact, oamenii ăia chiar înțeleg despre ce vorbesc și tocmai din acest motiv sunt foarte încrezător”, a adăugat ministrul Economiei.

În ceea ce privește situația de la Damen Mangalia, de unde investitorul olandez s-a retras, ministrul Economiei a dezvăluit la one2one că a găsit deja un investitor dispus să înceapă activitatea la șantierul de la 2 Mai.