Cum va fi vremea în octombrie: Zile însorite, nopţi reci şi brumă în luna octombrie, dar şi temperaturi de 38 de grade Celsius / Temperatura maximă absolută a acestei luni este de 39 de grade înregistrată în 3 octombrie 1952

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, vremea menţinându-se însorită pe parcursul a mai multor zile, chiar dacă nopţile vor deveni tot mai reci şi în majoritatea zonelor ţării va apărea fenomenul de brumă, se arată în caracterizarea climatică a lunii în curs, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), informează Agerpres.

Meteorologii precizează că, uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării, în luna octombrie se mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” ce depăşesc 35 – 38 de grade Celsius.

„Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, în cea mai mare parte a Dobrogei şi pe areale mai restrânse din Moldova.

Pe Litoral, în Delta Dunării şi local, în sud-vestul Banatului şi în lunca Dunării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (la peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 – 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (judeţul Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată pe 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius.

„În luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, susţin meteorologii.

De asemenea, temperatura maximă absolută a fost depăşită la un număr mare de staţii şi în anii: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13 – 17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie, la nivelul României, se regăsesc 2020, 2019, 2018, 2012, 2001, 1984, 1966 etc.

Tot în această lună, advecţiile de aer artic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub minus 15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27 – 30 octombrie.

În topul anilor cu cele mai reci luni octombrie se află: 2010, 1997, 1979, 1972, 1971 etc.

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării, cu diferenţa că în jumătatea estică şi în centrul ţării cantităţile sunt mai mici cu aproximativ 10 mm faţă de celelalte regiuni. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea şi Transilvania. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1.800 de metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

În Capitală, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la staţia Bucureşti – Filaret, în anul 1972. La staţiile meteorologice Bucureşti – Băneasa şi Bucureşti – Afumaţi, cantităţile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice). Cele mai ploioase luni octombrie s-au înregistrat în anii: 2016, 2007, 2003, 1974, 1972, iar cele mai secetoase în anii: 2000, 1995, 1985, 1969, 1965 etc..

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data de 4 octombrie 1945.

În zona Capitalei, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, maximele absolute ale cantităţii de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1 octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.

Estimările meteorologice emise pentru intervalul 3 – 31 octombrie 2022 de ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), arată că valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi, în general, deficitare pe întreg teritoriul României.

Totodată, în săptămâna 3 – 10 octombrie, valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice, sudice, estice şi la munte, în timp ce în regiunile nordice şi centrale va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

De asemenea, în perioada 10 – 18 octombrie 2022, estimările arată că temperatura aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile.

În săptămâna 17 – 24 octombrie 2022, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, posibil local deficitar în sud-vestul ţării.

În ultima săptămână de prognoză, 24 – 31 octombrie, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în sud-estul teritoriului. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă uşor excedentară în regiunile nord-vestice, dar şi uşor deficitară în cele sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.