G4Media.ro

Cum văd jurnaliștii maghiari politica din România: ”Minune, de aproape un an…

Sursa Foto: Facebook/ Viktor Orban

Cum văd jurnaliștii maghiari politica din România: ”Minune, de aproape un an există stabilitate politică” / ”Populaţia este nemulţumită de guvernare” / ”USR, se află tocmai în cea de-a doua etapă a destrămării sale / ”Politicienii sunt conștienți de popularitatea crescândă a lui Viktor Orbán”

O analiză a ziarului maghiar Magyar Nemzet susține că față de perioadele tulburi din trecutul apropiat, în România există stabilitate politică după ce în Cabinetul Ciucă s-au coagulat o ”comunitate de interese”, scrie Agenția de presă Rador.

”Minune în România: de aproape un an există stabilitate politică”, anunță Magyar Nemzet apreciind că, cel puțin deocamdată, fiecare participant îşi vede realizate propriile sale aşteptări.

”Dacă alegerile ar avea loc mâine, social-democraţii care îşi pot creşte susţinerea, naţional-liberalii care îşi pot pierde câteva puncte procentuale din popularitatea lor, precum şi UDMR ar putea obţine la fel de bine o majoritate parlamentară comodă – apreciază sondajele.

Datele sunt înşelătoare. Populaţia este nemulţumită de guvernare, iar în acelaşi timp aripa opoziţiei nu prezintă vreo alternativă capabilă să formeze un guvern. La rândul său, AUR şi-a atins probabil limita superioară a sustenabilităţii cu indicele de simpatie de circa 15%, amestecat cu atitudinea împotriva sistemului, cu manifestările radicale şi antimaghiarismul. Puţini sunt cei ce cred că partidul compus din ultraşi de fotbal, naţionalişti de tip clasic, foşti securişti, şi tot felul de figuri cu un trecut dubios ar putea fi apţi pentru a conduce ţara.

Cealaltă formaţiune de opoziţie, liberalul extrem USR, se află tocmai în cea de-a doua etapă a destrămării sale.

Este imposibil de prezis cât va dura unitatea coaliţiei şi implicit stabilitatea politică.

Demisia forţată a ministrului socialist al apărării Vasile Dîncu, care a urmat după propunerea unor negocieri de pace americano-ruse, a provocat ceva tulburări în sistem.

După cele întâmplate de la realizarea căsătoriei politice de interes, pentru prima oară s-au formulat atacuri vehemente din partea PSD preşedintelui Klaus Iohannis, numit drept naşul coaliţiei.

Şeful statului a fost cel care – după unii la „sfatul” americanilor – nu a putut trece cu vederea că într-un interviu ministrul apărării a formulat pe marginea încheierii războiului o opinie similară cu cea a lui Viktor Orbán sau chiar a lui Emmanuel Macron, opinie care era alta decât cea propusă de Washington”, notează Magyar Nemet.

Principalele idei:

Intrarea României în Schengen

  • Un eşec ar putea declanşa acuze reciproce între cele două partide mai mari ale coaliţiei şi ar putea amplifica sentimentele ostile faţă de Bruxelles.
  • În timp ce şeful statului, primul ministru, ministrul de externe, liderii de partid îşi menţin atitudinea curtenitoare şi împăciuitoare faţă de Bruxelles, dar chiar şi faţă de Olanda care are o atitudine evident înjositoare faţă de România, politicienii din eşalonul secund al social-democraţilor şi naţional-liberalilor vin cu declaraţii nemaiauzite până acum faţă de o eventuală decizie de respingere a UE sau chiar şi faţă de poziţia Olandei.

Naționalismul românesc

  • În ultima vreme, politicienii din partidele de guvernământ care respectau înainte retorica euroconformă recurg tot mai des la afirmaţii în care critică sau ironizează măsuri sau planuri iniţiate de UE şi prin care trag cu ochiul la susţinătorii AUR şi la cei care reclamă lipsa direcţiei suveraniste. Acest discurs menţionat drept patriotic poate fi completat lesne cu antimaghiarismul faţă de care există cerere, respectiv susţinere în societatea românească ameninţată de inflaţie şi sărăcire.

Viktor Orbán

  • Politica premierului ungar are o valoare de simbol – pe lângă simpatia manifestată de marea majoritate a maghiarilor din Transilvania – şi pentru mase largi de români.
  • Mare parte a celor ce se aşteaptă din partea liderilor ţării la o politică suveranistă urmăresc paşii lui Viktor Orbán. Ei sunt cei care îl apără în comentarii pe veşnic demonizatul premier ungar de către media main stream din România şi ar dori şi la Bucureşti un şef de guvern la fel de curajos care să-şi asume şi conflicte în slujba intereselor naţionale.
  • Politica română este conştientă de popularitatea crescândă a lui Viktor Orbán şi de aceea, din timp în timp, recurge la a speria românii cu presupusele intenţii revizioniste şi de câştigare a influenţei din partea Ungariei.
  • Sub semnul consolidării cooperării regionale, Ungaria încearcă de mai mulţi ani să întărească relaţiile cu Bucureştiul. După summit-ul ungaro-român la nivel de şefi de stat, care a avut loc în septembrie la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a urgentat un acord în chestiunea blocării de către Bruxelles a fondurilor europene destinate Ungariei.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Stabilitate, același tip de stabilitate din anii ’90, stabilitatea hoților la putere.

    • O analiza lucida , pertinenta , obiectiva un diagnostic corect al sistemului politic romanesc pe care doar o publicatie straina o poate face.

    • Zici ca citesti Scânteia. Ma lasi? Haos, cum o fi la noi, dar macar ziaristii au voie sa critice guvernul si pe presedinte. La voi „jurnalistii” pupa posteriorul marelui lider preaiubit.

    • Sărăcia creste in timp ce partidele își împart milioanele de euro între ele …

  2. in ungaria situatie economica este la un nivel foarte alarmant – dar asta nu se vede de afara, doar daca te duci pe la ong-uri, unitati de invatamant, biserici, etc. din romania care de regula primesc, primeau, bani de la fidesz – probeleme presei in limba maghiara din romania se vad deja, concedieri in lant – de ex. la o unitate de invatamant din cluj, finantat de ungaria, toti au fost mutati in online, iar angajatii ce au ramas, din 2 cladiri, is inghesuiti pe un singur etaj incalzit la 18 grade, lifturi si iluminat oprit, doar ca sa poata plati salariile si facturile triplate…

  3. hmm … ai zice ca UDeMeReu a scris articolul …

  4. Eu aș numi mai degrabă stagnare situația politică a țării. Concordia intre marile formațiuni politice – fapt ce nu exclude totuși urmărirea reciprocă pe șest – are o singură explicație : fondurile uriașe care urmează să vină în cadrul planului național de redresare și reziliență. În principiu, această pace intre arme, ar putea fi și de bun augur, în cazul în care acest plan ar fi fost gândit ținând cont de marile rămâneri în urmă ale economiei românești, de domeniile tari și de oportunitățile existente ale țării. Din păcate avem o experiență de peste 30 de ani, în care cheltuirea banilor publici a fost departe de obiectivele amintite, ca să mă exprim eufemistic.
    În afara formațiunii politice ”de serviciu” din dreapta radicală ( aur ) discursul public nu poate fi caracterizat de accente antimaghiare. Acestea, dacă apar sporadic, sunt generate de câte un gest mai deșănțat al udmrului, al secuilor, sau chiar de Orban și acoliții lui.
    Opoziția de luat în seamă este prea slabă ca să reprezinte la nevoie o alternativă politică. Evident nu am luat în calcul aur care din punct de vedere al abilității de guvernare este zero.
    Nu este o surpriză că cea mai eronată apreciere se referă la modul în care este privit Viktor Orban de către ”mase largi de români” pentru care, în mod sigur, Orban reprezintă într-adevăr simbolul politicianului care are un comportament nemascat pro-Putin, cu vise revizioniste când este vorba de războiului din Ucraina și nu numai.