Cum văd rușii preluarea președinției UE de către România: Nu promite nimic bun/ Moscova va figura pe agenda UE exclusiv într-o cheie negativă

La 1 ianuarie, președinția Consiliului Uniunii Europene va trece la România timp de șase luni, țară care va înlocui Austria la președinția rotativă. Pentru București, aceasta va fi prima experiență într-o istorie de integrare europeană de peste 10 ani. O astfel de misiune serioasă va fi o adevărată provocare și un fel de test de maturitate. Agenda pentru prima jumătate a anului 2019 include brexitul, formarea bugetului UE pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European. Rusia nu se așteaptă la nimic bun din partea președinției exercitate de România, spun experții, citați de Nezavisimaia Gazeta, preluată de Rador.

(…) Ekaterina Șumițkaia, cercetător principal la Centrul pentru Studii Politice Europene din cadrul Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe, explică faptul că instabilitatea politică internă nu a împiedicat România să fie admisă la președinția UE prin aceea că această misiune este mai degrabă figurativă, decorativă. Șumițkaia afirmă că toate problemele pe care România voia să le includă pe ordinea de zi a președinției UE fuseseră deja convenite cu diplomații europeni și cu marii lideri europeni în timpul consultărilor semestriale. Anterior, șefii grupurilor politice din Parlamentul European (PE) și Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, au vizitat Bucureștiul pentru pregătirea priorităților viitoarei președinții române.

„Noi nu vom cunoaște întreaga agendă de lucru până în momentul în care România va prelua funcția. De regulă, agenda este anunțată doar cu o zi înainte,”a explicat Șumitskaia. Ea crede că, în timpul președinției sale, Bucureștiul se va concentra pe chestiuni precum aprofundarea unității euro-atlantice, consolidarea flancului estic al NATO. Un loc special în programul Bucureștiului va fi ocupat de integrarea cu Republica Moldova și de tema Parteneriatului Estic.

„Cu siguranță, Moscova nu se așteaptă la nimic bun de la președinția românească”, a menționat expertul, comentând astfel întrebarea pusă de ziarul „Nezavisimaia Gazeta” dacă Rusia va avea un loc în programul acestei țări. – Cel mai probabil, Bucureștiul va spune că Rusia este a priori o amenințare și, în acest sens, este necesar să se consolideze integrarea europeană a Republicii Moldova și să se intensifice chestiunea soluționării conflictului transnistrean. Cred că acest subiect va crește sigur ca importanță.”

Ekaterina Șumițkaia a reamintit că România se numără printre țările europene, care au atitudine critică față de Rusia – împreună cu Polonia și țările baltice. „Dimpotrivă, toate aceste țări se pronunță în favoarea întăririi sancțiunilor împotriva Rusiei. Se pare că regimul de sancțiuni existent nu aduce rezultate suficiente”, a explicat experta. De asemenea, ea a subliniat absența unui dialog oficial între România și Rusia. „Întâlnirile la nivel oficial practic nu au mai avut loc de mai mulți ani. Bucureștiul a decis să reia dialogul cu Moscova în 2016, când dorea să intre în procesul de reglementare a conflictului transnistrean ca una din părți. Dar nu putea face asta. Se pare că România nu are teme comune cu Rusia. Este ca și cum aceste țări ar trăi pe planete diferite, ca și când nu ar avea trecut istoric”, a constatat Ekaterina Șumițkaia.

Săptămâna trecută, într-un interviu acordat postului Radio România Internațional, Teodor Meleșcanu, ministrul român de Externe, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acumularea prezenței militare a Rusiei în Marea Neagră. „În contextul președinției noastre în UE, vom dezvolta tema regiunii Mării Negre și a Mării Negre, astfel încât, atât la nivelul UE, cât și în cadrul NATO, prin formatele existente, să fie destul de clar că Marea Neagră reprezintă o problemă prioritară pentru UE”, a spus Meleșcanu.

(Sursa: Rador/ Traducerea: Viorel Patrichi)