Cum vor fi finanțate reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă și autostrada Via Carpathia, construite de companii americane: împrumuturi din SUA

România și SUA au semnat săptămâna trecută la nivel de guvern un acord care permite României accesul la tehnologia nucleară americană. În paralel, ambasadorul Adrian Zuckerman a anunțat că SUA vor începe derularea unui proiect care să lege România și Polonia pe cale ferată și autostradă. Cine va susține însă financiar aceste proiecte majore?

Răspunsul apare într-un comunicat oficial al băncii de stat americane Exim (corespondenta Exim Bank din România), care anunță semnarea unui memorandum de înțelegere cu Ministerul Economiei, Energiei și Comerțului ce vizează identificarea unor proiecte ce ar putea fi finanțate de banca americană cu până la 7 miliarde de dolari, mai ales în domeniile energetic și de infrastructură. (via Contributors.ro)

Așadar, eventualele proiecte vor fi finanțate prin împrumuturi acordate de Exim, la dobânzile pieței, pentru companiile care vor lucra în aceste proiecte.

De notat că împrumuturile vor fi acordate de banca americană Exim doar dacă în respectivele proiecte românești vor fi realizate cu tehnologie și produse de origine din SUA, după cum arată clar președintele Exim, Kimberly A. Reed, citată în comunicatul băncii: “This agreement confirms our desire to identify potential projects in Romania for which products and services of American origin or manufacture will be procured,” said Chairman Reed.

Dacă vrea să atragă aceste finanțări prin împrumuturi, România trebuie să îndeplinească câteva condiții de bază:

– să se asigure că nu depășește limitele deficitului bugetar acceptate de UE (în condițiile în care Comisia Europeană a declanșat deja procedura de deficit excesiv, iar bugetul național este întins la maximum atât din cauza creșterii cheltuielilor cu pensiile, salariile și pandemia de Covid, dar și din cauza scăderii veniturilor bugetare)
– să se asigure că respectă legislația europeană privind achizițiile publice. De notat că EximBank din SUA finanțează doar acele proiecte care se derulează prin intermediul companiilor americane

Pe de altă parte, NuclearElectrica SA, compania românescă ce operează Centrala Nucleară de la Cernavodă și care va derula investiția în construcția reactoarelor 3 și 4 și retehnologizarea reactorului 1, arată într-un comunicat de presă că parafarea Acordului între Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă urmează să fie transmis Comisiei Europene, pentru o analiză a modului în care proiectul respectă legislația europeană – una extrem de strictă în ceea ce privește tehnologia nucleară civilă.

Proiectele comune România – SUA

Vizita în SUA a ministrului Economiei și Energiei, Virgil Popescu, a dus la semnarea acordului interguvernamental privind cooperarea cu companii americane pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și retehnologizarea reactorului 1 – primul construit al centralei nucleare. Ministrul Popescu a anunțat că Acordul permite României accesul la tehnologie americană CANDU 6, iar lucrările ar urma să fie derulate de un consorțiu de companii din SUA, Canada și Franța.

Proiectul de colaborare a fost anunțat încă din 20 august 2019, când președinții Klaus Iohannis și Donald Trump au semnat la Washington o Declarație comună prin care se angajau să coopereze în domeniul nuclear civil. Ulterior, NuclearElectrica SA, controlată de Ministerul Economiei, a denunțat un acord cu o companie chineză pentru construirea obiectivelor de la Cernavodă.

Tot cu ocazia vizitei din SUA a delegației românești, ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, a anunțat că ”vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică”.

Este vorba despre construirea componentei românești a autostrăzii Via Carpathica, un proiect al Inițiativei celor Trei Mări (o organizație informală care reunește statele de pe flancul estic al NATO). Ca să realizeze acest proiect, România va trebui să termine segmentul de autostradă Sibiu – Pitești și să construiască segmentele Oradea – Arad și Lugoj – Calafat. Via Carpathica ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia.

Foto: Centrala Nucleară de la Cernavodă