Cum vrea coaliția PSD-PNL să deblocheze tranșa de 3 miliarde de euro din PNRR: amendează legea avertizorului de integritate în procedură de urgență după criticile Comisiei Europene / Legea a trecut de Senat și merge rapid la Camera Deputaților

Liderii PSD și PNL au depus în Parlament un proiect de lege care ar modifica legea avertizorului de integritate conform cererilor Comisiei Europene, după ce versiunea inițială a legii descuraja raportările anonime privind actele de corupție și încălcările legii. Miza acestei modificări e enormă: tranșa a doua de bani din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, este blocată de aproape trei luni de Bruxelles, iar un răspuns al Comisiei este așteptat pe 16 martie.

• Update 14.07: Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabila, arată că modificarea nu e suficientă, dat fiind că termenul ”indiciu” din lege nu există în directiva europeană ce trebuie transpusă, acolo existând doar termenul ”informație”.

”S-a depus proiectul de lege pentru eliminarea obligației avertizorilor anonimi de a aduce „indicii temeinice” privind încălcările legii. Această eliminare a fost solicitată expres de Comisia Europeană pentru a nu aplica României o corecție de 700 milioane de Euro la cererea nr. 2 de rambursare aferentă PNRR. Inițiatorii acestui proiect de lege sunt cei mai de vază lideri politici din România, președinții celor 2 partide principale de guvernare. Ce au făcut? Au eliminat cuvântul „temeinice”, dar au lasat „indicii” în condițiile în care nu există în directivă cuvântul „indicii”, ci doar „informații” cu privire la încălcări ale legii. În forma inițială a Ministerului Justiție apărea „suficiente informații”. Comisia Juridică de la Senat sau Camera Deputaților are timp suficient să revină la forma inițială a Ministerului Justiției, cea în litera Directivei”, a scris Radu Nicolae într-o postare pe Facebook.

• Update 13.30: Plenul Senatului a votat, marţi, cu 80 de voturi „pentru”, niciun vot împotrivă şi 13 abţineri, modificarea la legea avertizorilor de integritate, necesară în urma solicitării Comisiei Europene, pentru a se debloca cererea de plată numărul 2 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Senatul este primă Cameră sesizată, astfel că proiectul merge la Camera Deputaţilor pentru votul final, relatează News.ro.
  Senatorul USR Elena Spătaru a declarat în plen că este o bătaie de joc acest proiect de lege şi că actuala coaliţie a pus în pericol accesarea fondurilor europene din PNRR. „Acest proiect va fi votat de USR, dar tratează într-o mică măsură problemele pe care noi le-am ridicat cu această lege. În continuare, această lege pune pumnul în gură avertizorilor de integritate şi în continuare puneţi în pericol dezvoltarea României blocând PNRR-ul”, a spus senatoarea USR.
• Update 12.13: Proiectul de lege intră la vot în plenul Senatului chiar marți, de la ora 12.00, potrivit News.ro

Inițiatorii proiectului legislativ sunt chiar președinții PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, alături de Alina Gorghiu (președintele interimar al Senatului) și Alfred Simonis (liderul Grupului deputaților PSD).

Modificarea propusă de liderii PSD și PNL ar face ca sesizările anonime de integritate să nu mai poată fi respinse în mod arbitrar, așa cum permite actuala formă a legii. Astfel, actuala lege prevede la Articol 6, alineatul 2, că ”raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”.

Or, Comisia Europeană și o parte a societății civile au reclamat faptul că formula ”indicii temeinice” introducea arbitrariul în procesul de soluționare a raportărilor anonime.

Acum, proiectul depus de Ciucă și Ciolacu înlocuiește formula ”indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii” cu formula ”indicii referitoare la încălcări ale legii”. Pe scurt, dispare termenul ”temeinice”, cel care dădea ocazia respingerii arbitrare a plângerilor.

De notat că Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență. Proiectul a fost depus luni, 13 martie, și a promit deja marți avizul Consiliului Legislativ. Senatul e prima cameră sesizată, Camera Deputaților este decizională.

Este a treia oară când legea va trece prin Parlament, după ce în ultimul an legislativul nu a ținut cont de observațiile Bruxellesului legate de descurajarea raportărilor privind actele de corupție și încălcările legii. Nemulțumirile față de forma în care a fost adoptată legea au dus la blocarea celei de a doua plăți din PNRR, de 3 miliarde de euro.

Miza modificării legislative este majoră: deblocarea celei de-a doua cereri de plată pentru România din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro.

Cerere de plată a României e blocată temporar de Comisia Europeană pentru câteva restanțe: legea avertizorului de integritate, care transpune o directivă europeană într-un mod care, în interpretarea Comisiei, descurajează raportările anonime, decarbonizarea (problema închiderii minelor de cărbune), precum și anumite prevederi legate de pilonul doi de pensii (fără legătură cu reforma sistemului de pensii speciale).

G4Media a scris în februarie că Bruxelles-ul a prelungit, de comun acord cu România, perioada inițială de două luni necesară pentru analiza celei de-a doua cereri de plată din PNRR, trimisă de guvern în 16 decembrie 2022, au transmis pentru G4Media oficialii Reprezentanței Comisiei Europene în România. Potrivit informațiilor G4Media, e vorba despre prelungirea cu o lună a perioadei de analiză, ceea ce înseamnă că noul termen este 16 martie martie.

G4Media a scris anterior că Comisia Europeană a transmis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Context. Proiectul legii avertizorului de integritate a fost inițiat de Guvern în urmă cu aproape un an, a trecut o dată de Parlament, a fost atacat la Curtea Constituțională de USR, care l-a declarat constituțional și a fost întors de către președintele Klaus Iohannis în Parlament pentru reexaminare. Parlamentul l-a adoptat din nou și în 16 decembrie 2022 a fost promulgat de către Klaus Iohannis.

USR și mai multe ONG-uri au reclamat faptul că în forma adoptată legea descurajează raportările privind încălcări ale legii. Practic, nu mai pot fi făcute raportări anonime.