Cum vrea să omoare PSD confiscarea extinsă

Confiscarea extinsă se poate dispune în prezent dacă sunt îndeplinite o serie de condiții și dacă ”instanța are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale” de un anumit tip, însă PSD vrea să modifice Codul Penal și să introducă o formulare care face practic imposibilă această măsură de siguranță. Astfel, în locul sintagmei ”instanța are convingerea”, PSD propune reformularea textului în felul următor: ”Decizia instanţei trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activităţile infracţionale producătoare de bunuri şi bani.”

Astfel, noul standard impus pe măsura confiscării le cere procurorilor să dovedească infracțiune cu infracțiune activitatea ilicită. 

În plus, potrivit experților consultați de G4Media.ro, devine aproape imposibilă confiscarea de la terți. Aceasta se poate dispune în prezent indiferent dacă terțul cunoaște sau nu că bunurile transferate pe numele lui (prin vânzare, donație sau alt mod) provin din infracțiuni. Potrivit propunerilor de modificare a Codului Penal, confiscarea de la terț va fi posibilă numai dacă acesta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării.

• „(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei, dacă acesta a cunoscut că scopul transferului este evitarea confiscării sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul. Confiscarea se va dispune în limita bunurilor transferate, în momentul în care transferul ilicit poate fi dovedit prin probe certe dincolo de orice îndoială.”

În ceea ce privește confiscarea de la terți noile modificări impun o dovadă dincolo de orice îndoială rezonabilă ca a cunoscut scopul transferului ilicit, practic un nivel al probelor identic ca în cazul condamnării, a explicat pentru G4Media.ro un specialist în drept penal.

Unul din marile dosare în care a fost aplicată confiscarea specială și extinsă a fost dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani. O noutate în acest caz este reprezentată de confiscarea de la terți. În multe cazuri, inculpații, pentru a evita confiscarea bunurilor obținute din infracțiunile comise, le transferă pe numele altor persoane. În dosarul ICA, însă, confiscarea bunurilor a fost aplicată și în cazul fiicelor lui Dan Voiculescu, Corina-Mirela Voiculescu și Camelia Rodica Voiculescu, scria HotNews.ro în decembrie 2014.

Sentința arată că respectivele acțiuni fuseseră donate de către Dan Voiculescu fiicelor sale. În plus, cele trei imobile, reprezentând sediul GRIVCO, holdingul înființat de Dan Voiculescu, au fost cedate de către acesta fiicelor sale prin donație și ulterior confiscate, în urma sentinței din dosar.

Confiscarea extinsă cum funcționează în prezent

(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 112, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare:
a) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;
b) infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;
c) infracţiuni privind frontiera de stat a României;
d) infracţiunea de spălare a banilor;
e) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;
f) infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului;
g) constituirea unui grup infracţional organizat;
h) infracţiuni contra patrimoniului;
i) nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;
j) falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;
k) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri;
l) infracţiuni privind jocurile de noroc;
m) infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
n) infracţiuni de evaziune fiscală;
o) infracţiuni privind regimul vamal;
p) infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice;
q) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.
(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;
b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).
(3) Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se va ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată ori de un terţ unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul.
(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţelege şi sumele de bani.
(5) La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, membrii familiei acesteia.
(6) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.
(7) Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile produse de acestea.
(8) Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.