Cum vrea Trump să schimbe radical diplomația SUA

Administrația Trump a început o restructurare agresivă la Departamentul de Stat, care va urmări implementarea pe plan extern a agendei “America First” promovată de liderul de la Casa Albă. Printre altele, planul de reorganizare anunțat de șeful diplomației, Marco Rubio, prevede închiderea a 132 de birouri ale agenției, inclusiv a celor create pentru a promova drepturile omului, a susține democrația în străinătate, a combate extremismul și a preveni crimele de război. Salutat de aliații președintelui Trump, planul a fost desființat însă de critici, care cred ca va avea efecte negative profunde pentru multe regiuni de pe glob.

Make The State Department Great Again!

Secretarul de Stat Rubio a anunțat marți construirea unui Departament de Stat bazat pe “America First,” doctrina de politică externă asociată cu Trump, care prevede în special prioritizarea Americii în toate deciziile internaționale, reducerea intervențiilor externe, protecționism economic și scepticism față de angajamentele multilaterale.

Șeful diplomației de la Washington a afirmat că America se confruntă “cu provocări uriașe la nivel global. Pentru a implementa politica externă “America First” a președintelui Trump, trebuie să facem din nou măreț Departamentul de Stat (Make the State Department Great Again, în textul original).”

Rubio a precizat că, în forma sa actuală, “Departamentul este supradimensionat, birocratic și incapabil să-și îndeplinească misiunea diplomatică esențială într-o nouă eră de competiție între marile puteri. În ultimii 15 ani, amploarea Departamentului a crescut fără precedent, iar costurile au explodat.”

În opinia secretarului de Stat, transformările prin care a trecut Departamentul nu au dus însă la eficientizarea acestuia și, “departe de a vedea un randament al investiției, contribuabilii au fost martorii unei diplomații mai puțin eficiente și mai puțin performante. Birocrația extinsă a creat un sistem mai atașat de ideologii politice radicale decât de promovarea intereselor naționale fundamentale ale Americii.”

Criticile lui Rubio nu s-au oprit aici, el afirmând pe pagina agenției că Departamentul de Stat “suprimă creativitatea, duce lipsă de responsabilitate și, uneori, deviază în ostilitate deschisă față de interesele Americii. Departamentul s-a luptat de mult timp să îndeplinească funcțiile diplomatice de bază, chiar dacă atât dimensiunea sa, cât și costurile pentru contribuabilii americani au crescut exponențial în ultimii cincisprezece ani. Problema nu este lipsa banilor, nici lipsa de talent dedicat, ci mai degrabă un sistem în care totul durează prea mult, costă prea mult, implică prea multe persoane și, prea des, ajunge să eșueze în fața poporului american.”

Secretarul de Stat a mai spus că, în timp ce angajații talentați și loiali “sunt împinși spre indiferență, ideologii radicali și luptătorii birocrați au învățat să profite de această epuizare pentru a-și impune propriile agende, adesea în contradicție cu cele ale Președintelui, și care subminează interesele Statelor Unite.”

El a dat ca exemplu de “departament scăpat de sub control” așa-numitul Global Engagement Center sau Centrul de Implicare Globală (GEC), închis săptămâna trecută. “Biroul interacționa cu platforme și mijloace de informare pentru a cenzura discursurile cu care nu era de acord, inclusiv pe cele ale Președintelui Statelor Unite, pe care directorul său din 2019 l-a acuzat de utilizarea “aceleași tehnici de dezinformare ca și rușii”. În ciuda votului din Congres pentru închiderea sa, GEC s-a redenumit pur și simplu și a continuat să opereze ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat,” a spus șeful diplomației americane.

De asemenea, Rubio s-a referit și la The Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor (Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă), despre care a spus că “a devenit o platformă pentru activiști de stânga care duceau vendete împotriva liderilor “anti-woke” din țări precum Polonia, Ungaria și Brazilia, transformându-și ura față de Israel în politici concrete, cum ar fi embargourile de arme.”

În sfârșit, “The Bureau of Population, Refugees, and Migration sau Biroul pentru Populație, Refugiați și Migrație a direcționat milioane de dolari din fonduri publice către organizații internaționale și ONG-uri care au facilitat migrarea în masă la nivel global, inclusiv invazia de la granița noastră de sud.”

Marco Rubio a spus că, din acest motive, “astăzi anunț un plan cuprinzător de reorganizare care va aduce Departamentul în secolul XXI” și-l “va întări de jos în sus – de la birouri până la ambasade.” Potrivit planului, funcțiile regionale vor fi consolidate pentru a crește eficiența, birourile redundante vor fi eliminate, iar programele nestatutare care nu sunt aliniate cu interesele naționale fundamentale ale Americii vor fi desființate.

Șeful diplomației de la Washington a precizat că “sub conducerea președintelui Trump, avem un comandant suprem dedicat în a pune America și americanii pe primul loc. În calitate de secretar de Stat, sunt încrezător că un Departament de Stat reformat va răspunde provocărilor actuale și va contribui la reînnoirea măreției țării noastre.”

“Poporul american merită un Departament de Stat dispus și capabil să avanseze siguranța, securitatea și prosperitatea lor în întreaga lume, unul care să respecte banii lor din taxe și încrederea sacră în serviciul guvernamental, și unul pregătit să facă față provocărilor imense ale secolului XXI. Începând de săptămâna aceasta, vor avea unul,” a afirmat Marco Rubio.

Cât privește durata acestui proces de reorganizare, Rubio a precizat că “Departamentul va implementa aceste schimbări în mod metodic în următoarele luni.”

Iar într-un email către angajați, secretarul adjunct de Stat, Chris Landau, a spus că implementarea va fi condusă de un grup de lucru intern care va veni cu “planuri bine gândite” pentru adoptarea schimbărilor până la 1 iulie.

Ce prevede planul

Planurile Casei Albe de a reorganiza diplomația americană au fost prezentate în mai multe materiale de către presa de peste ocean. Astfel, The Free Press a scris că restructurarea agresivă declanșată de Administrația Trump la Departamentul de Stat va duce la închiderea a 132 de birouri, inclusiv a celor înființate pentru promovarea drepturilor omului, susținerea democrației în străinătate, combaterea extremismului și prevenirea crimelor de război.

Documente interne au indicat că planurile de reorganizare a celei mai importante agenții de politică externă a Statelor Unite arată că Departamentul de Stat va elimina sau va restructura sute de birouri din Washington D.C. – o dezvăluire care vine după mai multe săptămâni de zvonuri privind o posibilă reformă majoră în cadrul agenției.

Numărul total al birourilor va fi redus de la 734 la 602, ceea ce înseamnă o reducere de 17%.

Separat, subsecretarii de stat au primit instrucțiuni să prezinte, în termen de 30 de zile, planuri pentru reducerea cu 15% a personalului din departamentele individuale, potrivit unui oficial de rang înalt din Departamentul de Stat. Măsura vizează inclusiv șase birouri principale care angajează mii de persoane.

Potrivit The Free Press, care citează un al doilea oficial senior din Departamentul de Stat, aproximativ o duzină de oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat au fost informați despre planurile de reorganizare de către conducerea agenției marți dimineața.

Tot marți, Departamentul a trimis și o scrisoare scurtă către Congres, informând legislatorii că vor exista modificări în cadrul instituției, deși se așteaptă ca, în curând, să fie transmisă o notificare mai detaliată, care va descrie în profunzime aceste schimbări.

Free Press a mai scris că speculațiile anterioare, inclusiv un articol publicat duminică în The New York Times, sugerau închiderea unor birouri din străinătate, în special aproape toate operațiunile din Africa.

Însă documentele de planificare consultate, dintre care mai multe sunt marcate “SBU” (Sensitive But Unclassified – Sensibil, dar neclasificat), nu conțin nicio mențiune despre schimbările vehiculate de The Times.

Rubio a declarat de altfel că articolul din The New York Times este “fake news.” Doi oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat, implicați în procesul de reorganizare, au spus și ei că informațiile din articol nu au nicio legătură cu planul condus de Rubio. Iar planul anunțat marți nu a redus Biroul Afacerilor Africane, așa cum anunțase New York Times.

The Free Press a obținut și documente interne care prezintă noua organigramă propusă pentru Departament.

Conform acestor documente, Departamentul de Stat va elimina 132 de birouri și 700 de posturi asociate acestora. Aceste birouri sunt ramuri ale agenției din Washington, D.C., care se ocupă de o varietate de politici externe și sunt considerate de Administrația Trump ca fiind neesențiale.

Cele 700 de posturi eliminate sunt ocupate de angajați din serviciul civil și cel diplomatic, nu de angajați numiți politic. Aceste reduceri vin în completarea solicitării Departamentului către subsecretari de a reduce personalul cu 15%.

De asemenea, Departamentul va transfera 137 de birouri către alte părți ale agenției pentru a consolida anumite programe.

Programele pe care Departamentul de Stat le elimină se numără printre cele care nu necesită aprobarea Congresului, a subliniat al doilea oficial de rang înalt din cadrul instituției.

Birourile principale ale agenției vor avea 30 de zile la dispoziție pentru a elabora planuri privind modul în care vor implementa aceste schimbări, a adăugat același oficial.

Pro și contra

Potrivit oficialilor din Administrația Trump, această reformă este cea mai amplă reorganizare a Departamentului de Stat “din ultimele decenii.”

Free Press a precizat că reorganizarea diplomației americane face parte dintr-un efort mai amplu al Administrației Trump de a reduce drastic dimensiunea și amploarea guvernului federal, campanie care este condusă de către Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE), coordonat de către șeful Tesla și Space X, Elon Musk.

De altfel, Marco Rubio colaborează cu echipa lui Musk de la DOGE în procesul de reorganizare, potrivit unui oficial familiarizat cu situația. Același oficial a declarat că Rubio a luat în considerare o posibilă reformare amplă a Departamentului de Stat încă din perioada în care activa în Senat.

Unul dintre cei care au lăudat planul a fost Mike Pompeo, fost secretar de stat în prima Administrație Trump, care a susținut de asemenea de mult timp ideea că este nevoie de o reorganizare semnificativă pentru eficientizarea activității Departamentului. “Departamentul de Stat are disperată nevoie de o reorganizare majoră, și există multe aspecte în care s-ar putea câștiga eficiență,” a declarat Pompeo.

Pe de altă parte, Free Press a notat că măsura Administrației Trump va întâmpina aproape cu siguranță critici puternice din partea democraților din Congres, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la securitatea națională și diplomația americană, în contextul unor rapoarte care sugerează o posibilă reducere a dimensiunii agenției sub conducerea președintelui Donald Trump.

Unul dintre cele mai semnificative puncte de discuție și o componentă importantă a restructurării este biroul numit Under Secretary for Civilian Security, Democracy, and Human Rights (Subsecretariatul pentru Securitate Civilă, Democrație și Drepturile Omului), cunoscut și sub denumirea de “programele J” ale agenției. Acesta “conduce eforturile diplomatice globale pentru a promova drepturile universale ale omului, renașterea democratică și securitatea centrată pe om,” conform paginii sale de internet.

Biroul J, conform documentelor, va fi reorganizat și redenumit Under Secretary for Foreign Assistance and Human Rights (Subsecretariatul pentru Asistență Externă și Drepturile Omului). În cadrul acestuia, oficialii intenționează să desființeze Office of Global Criminal Justice sau Biroul pentru Justiția Criminală Globală, înființat în 1997 pentru a consilia politica SUA în legătură cu genocidul, crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului.

În trecut, Biroul pentru Justiția Criminală Globală a lucrat cu Departamentul de Justiție pentru a investiga atrocitățile comise în Siria și a ajutat țările din Balcani să înființeze tribunale pentru crimele de război, conform unui fost oficial al Departamentului de Stat.  De exemplu, în luna martie a acestui an, biroul s-a întâlnit cu un grup de sirieni pentru a discuta probleme legate de drepturile omului în țara arabă.

Unele funcții ale acestui birou de justiție penală vor fi preluate de Office of the Legal Adviser (Biroul Consilierului Juridic) din cadrul Departamentului de Stat, conform documentelor.

Un alt birou care va fi desființat este Bureau of Conflict and Stabilization Operations sau CSO (Biroul pentru Conflicte și Operațiuni de Stabilizare). Acesta a primit 336 de milioane de dolari între 2016 și 2023, conform unui raport al U.S. Government Accountability Office sau Oficiul de Contabilitate Guvernamental, o agenție independentă care examinează modul în care sunt cheltuiți banii federali.

CSO a fost înființat în 2011 pentru a ajuta la anticiparea, prevenirea și răspunsul la conflictele care ar putea amenința securitatea națională a SUA, conform unui comunicat de presă la momentul lansării. Biroul afirmă pe site-ul său că programele sale au inclus analiza datelor pentru a documenta crimele de război comise de forțele Rusiei în Ucraina și formularea de recomandări politice pentru a viza forțele armate radicale în țări precum Myanmar, Irak și Libia.

La începutul acestei luni, The Washington Post a raportat despre un memorandum intern care spunea că biroul de buget al Casei Albe ia în considerare să solicite Congresului închiderea Biroului pentru Conflicte și Operațiuni de Stabilizare ca parte a unei propuneri separate. Propunerea ar urma să reducă bugetul agenției cu 27 de miliarde de dolari.

Rachel Cauley, purtătoare de cuvânt a biroului de buget al Casei Albe, a declarat pentru The Free Press că nu au fost luate încă decizii finale în ceea ce privește finanțarea.

“Nimeni nu știe cu adevărat ce fac,” a spus al doilea oficial senior din Departamentul de Stat despre CSO. “Când îi întreb, par să nu fie cu adevărat siguri ce ar trebui să facă. Este un birou creat acum câțiva ani pentru a analiza problemele din Afganistan și pentru a evita zonele de conflict. Dar deja avem alte birouri în cadrul departamentului care se ocupă de asta.”

Criticii continuă însă să susțină că eforturile de reorganizare anunțate de Administrația Trump vor avea efecte negative semnificative. Brett Bruen, un fost oficial din Departamentul de Stat în timpul Administrației Obama, a ridicat săptămâna trecută îngrijorări cu privire la posibilitatea închiderii CSO și a altor programe, afirmând că aceasta ar însemna “distrugerea instrumentelor noastre de influență internațională.”

Iar Washington Post a scris că orice planuri de reduceri drastice ale finanțării și eliminări de posturi riscă să afecteze și mai mult moralul din cadrul Departamentului de Stat, unde mulți angajați de rând se așteptau ca revenirea lui Trump la putere să aducă o schimbare majoră. “Întrebarea este: de la nivelul scăzut actual al moralului, pot ei să găsească unul și mai jos?” a spus Ronald E. Neumann, fost diplomat de carieră care a servit ca ambasador american în Algeria, Bahrain și Afganistan.

Alte schimbări majore

Departamentul de Stat are, de asemenea, planuri de eliminare a activităților “Countering Violent Extremism” (CVE) din cadrul așa-numitului Bureau of Counterterrorism sau Biroul pentru Combaterea Terorismului, conform documentelor.

CVE se referă la “acțiuni pentru a contracara eforturile extremiștilor violenți de a radicaliza, recruta și mobiliza adepți pentru violență și pentru a aborda factorii specifici care facilitează recrutarea și radicalizarea extremiștilor violenți,” se arată într-un raport al Departamentului de Stat din 2016.

Departamentul de Stat a crescut cheltuielile pentru CVE în 2015, în plin ascensiune a grupării terorisste ISIS în Orientul Mijlociu, ca parte a unui demers de a colabora cu aliații internaționali pentru a împiedica răspândirea extremismului, conform unui audit din 2019 al Departamentului de Stat.

Oficialii din Administrația Trump consideră că programele CVE din acest birou sunt redundante față de alte programe din agenție, inclusiv cele dintr-un birou care se concentrează pe traficul internațional de narcotice.

Potrivit analiștilor americani, o modalitate semnificativă de consolidare a programelor este vizarea U.S. Agency for International Development (USAID) sau Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA, înființată în 1961 de președintele John F. Kennedy pentru a administra ajutorul extern.

De când Trump a revenit la Casa Albă, în ianuarie 2025, el și echipa DOGE au făcut eforturi majore să reducă majoritatea contractelor USAID din cauza îngrijorărilor că prea mulți bani cheltuiți în străinătate erau risipiți sau nu se aliniau cu interesele SUA.

În acest context, reamintim că democrații din Congres au spus că atacul lui Trump împotriva USAID este ilegal și dăunător pentru eforturile umanitare ale SUA.  De exemplu, la nivel internațional, reducerile de fonduri au dus la scăderea semnificativă a ajutoarelor pentru țări ca Myanmar, Afganistan, Sudan și Africa de Sud, agravând crizele umanitare.

În ciuda opoziției acerbe, administrația repuplicană continuă însă cu planul de desființare a USAID și de integrare a funcțiilor acesteia în cadrul Departamentului de Stat până pe 1 iulie 2025.

Până în prezent, aproape 83% din programele USAID au fost eliminate, iar funcțiile rămase urmează să fie preluate de Departamentul de Stat.

Aproape toți angajații rămași ai USAID au fost concediați, lăsând doar aproximativ 900 dintr-o forță de muncă de peste 10.000. Acești angajați vor fi lăsați să plece până la 1 iulie sau 2 septembrie, în funcție de rolurile lor în procesul de închidere a agenției.

Responsabilitățile gestionate anterior de USAID, cum ar fi asistența în caz de dezastre și programele de sănătate, vor fi redistribuite către birouri relevante din cadrul Departamentului de Stat.

Revenind la planul de reorganizare a Departamentului de Stat, The Free Press a citat al doilea oficial senior din cadrul agenției care a spus că funcțiile de asistență externă gestionate anterior de USAID vor fi preluate acum de birouri regionale din cadrul Departamentului de Stat sau vor fi integrate în alte birouri existente.  De exemplu, funcțiile de asistență în caz de dezastre ale USAID vor fi transferate la Bureau of Population, Refugees, and Migration, iar programele sale de sănătate vor fi preluate de Bureau of Global Health Security and Diplomacy, a spus oficialul.

“La 1 iulie, USAID încetează să mai existe,” a adăugat oficialul. Departamentul de Stat a spus că va finaliza reorganizarea USAID până la acea dată, iar acest lucru se așteaptă să atragă provocări legale, deoarece Congresul a înființat USAID ca agenție independentă.

Reorganizarea mai amplă a Departamentului de Stat va include, de asemenea, eliminarea funcției de emisar pentru neproliferarea nucleară într-un birou care se ocupă cu prevenirea armelor de distrugere în masă.

Conform documentelor interne, Departamentul de Stat plănuiește să creeze un birou numit Bureau of Emerging Threats sau Biroul pentru Amenințări Emergente. Acesta se va concentra pe amenințările cibernetice la adresa SUA, a declarat al doilea oficial senior din Departamentul de Stat.

“Încercăm să eficientizăm organizația, să centralizăm funcțiile care trebuie centralizate și să ne concentrăm pe lucrurile mari care susțin diplomația noastră “America First” pe teren,” a adăugat oficialul din Administrația Trump.

Surse: Washington Post, The Free Press, New York Times, AP, The Guardian, Al Jazeera, CNN, state.gov, senate.gov, house.gov, gao.gov, stateoig.gov, justsecurity.org, X