Cursa pentru Casa Albă: Mai poate Biden să recupereze terenul pierdut în fața lui Trump?

Președintele Joe Biden, candidatul prezumtiv al Partidului Democrat pentru Casa Albă la alegerile din 5 noiembrie 2024, are șanse minime să mai recupereze terenul pierdut în fața contracandidatului său republican potențial, Donald Trump, în condițiile în care cele mai multe dintre sondaje indică faptul că fostul lider american este în avantaj atât la nivel național, cât și în statele swing, acolo unde alegătorii independenți vor decide câștigătorul scrutinului pentru Biroul Oval. Biden este sancționat de americani pentru modul în care gestionează economia Americii, fiind considerat cel mai puțin popular președinte din ultimii 75 de ani.

Trump, în frunte

În 2020, Biden l-a învins pe Trump, președintele din acel moment al Statelor Unite, cu 4,5 puncte procentuale la votul popular național, dar cu o marjă mult mai restrânsă în Colegiul Electoral. Va reuși Biden să recâștige alegerile prezidențiale din această toamnă sau va realiza Trump un lucru ce nu s-a mai întâmplat decât o singură dată în istoria Statelor Unite și anume să revină la Casa Albă după ce câștigă în fața celui care l-a înfrânt la alegerile anterioare?

Într-un material dedicat acestui subiect, experții de la grupul de reflecție Brookings Institution – considerat unul dintre cele mai influente organizații de think tank de stânga din America – analizează șansele lui Biden de a rămâne în fruntea SUA pentru un al doilea mandat.

În acest moment, președintele Biden se află în urma lui Trump cu aproximativ 1,5 puncte procentuale în media sondajelor de opinie naționale, ceea ce îl plasează cu aproximativ șase puncte în urmă față de locul în care se afla în ziua alegerilor din 2020.

Astfel, agregatorul de sondaje RealClearPolitics arăta luni după-amiaza că Trump era cotat la 46% în media sondajelor naționale, în timp ce Biden avea 44,9%, cu o diferență de 1,1 puncte procentuale între ei. De asemenea, republicanul avea un avantaj de 3,2 puncte procentuale în fața democratului în statele swing, respectiv 47,9% față de 44,7%.

Astfel, Trump conduce în toate cele șapte state unde se consideră că se va da lupta finală între el și democrat: 48,8% la 47 % în Wisconsin (+1,8%), 48,3% la 43,3% în Arizona (+5%), 48,8% la 45% în Georgia (+3,8%), 46% la 44,8% în Michigan (+1,2%), 48% la 47% în Pennsylvania (+1%), 48,2% la 42,8% în Carolina de Nord (5,4%) și 47,3% la 42,8% în Nevada (+4,5%).

Unde a pierdut Biden

Pentru a înțelege unde a pierdut Biden procente importante față de alegerile din 2020, Brookings a realizat o comparație între două sondaje ale Pew Research Center – unul analizând votul din 2020, celălalt desfășurat în aprilie 2024.

Potrivit analizei, comparația între aceste sondaje indică faptul că distribuția votului alegătorilor albi a rămas destul de stabilă, atât la nivelul mediei, cât și între alegătorii cu și fără studii universitare.

În schimb, Biden a pierdut teren semnificativ în rândul alegătorilor negri, hispanici și asiatici. În mod surprinzător, Trump pare să fi câștigat mai mult teren printre alegătorii negri și hispanici cu studii universitare decât cu membrii mai puțin educați ai acestor grupuri.

De asemenea, Trump și-a sporit sprijinul mai mult în rândul femeilor decât al bărbaților. Rămâne de văzut dacă această tendință va supraviețui unei campanii electorale în care democrații, mai ales, își concentrează puternic mesajele pe dreptul la avort.

Aceasta după ce, în iunie 2022, Curtea Supremă din Statele Unite a anulat decizia istorică din 1973 prin care a recunoscut dreptul femeilor la întrerupererea de sarcină la nivel federal. Curtea Supremă a decis într-un caz, Dobbs v Jackson Women’s Health Organization, care contesta interdicția din Mississippi privind avortul după 15 săptămâni. Instanța s-a pronunțat în favoarea statului cu o majoritate de șase voturi la trei, punând astfel capăt efectiv dreptului la avort la nivel federal.

În acel moment, experții au afirmat că hotărârea va transforma dreptul la avort în Statele Unite, care nu va mai fi considerat un drept constituțional, fiecare stat putând în prezent să decidă dacă interzice, limitează sau permite această procedură.

Revenind la analiza Brookings, experții politici au remarcat eroziunea importantă a sprijinului pentru Biden în rândul alegătorilor cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani. Acesta este grupul cel mai concentrat pe realizarea unei familiei și cel mai probabil să devină proprietari de case pentru prima dată, ceea ce sugerează că costurile crescânde ale îngrijirii copiilor și al plăților ipotecare lunare pot reduce sprijinul lor pentru preşedintele democrat.

Costurile ridicate, preocuparea nr. 1

Analiștii au notat că fiecare sondaj recent arată că starea economiei este problema principală pentru alegători, urmată de imigrație. Acest lucru reflectă de obicei preocupările legate de șomaj ridicat, recesiuni sau creștere economică lentă. Dar, după cum arată un sondaj recent, anul acesta situația este diferită.

Astfel, o anchetă The Economist/YouGov realizată la începutul lunii aprilie a indicat că factorii economici care contează cel mai mult pentru alegătorii americani sunt: prețurile pentru bunuri și servicii (57%), rata șomajului și cea a angajărilor (17%), starea finanțelor personale (10%), piața bursieră (4%).

Potrivit comentatorilor, aceste rezultate ajută la înțelegerea unui paradox: de ce președintele Biden a primit note scăzute în mod constant pentru gestionarea economiei americane, în ciuda creșterii mai bune decât se aștepta a economiei Statelor Unite, a creării viguroase de locuri de muncă, a șomajului sub patru procente și a noilor investiții majore pe termen lung în sectoarele economice cheie.

În plus, afirmă analiștii, rezultatele sondajului The Economist/YouGov sunt în concordanță cu alte sondaje care arată că americanii se concentrează mai degrabă pe nivelurile prețurilor decât pe rata creșterii prețurilor. Rata în scădere a inflației (dezinflația) nu face nimic pentru a reduce costul alimentelor, benzinei, electricității și locuințelor. Americanii tânjesc după scăderi de preț (deflație), care sunt puțin probabil să apară fără o recesiune semnificativă, precizează Brookings Institution.

În ceea ce privește situația din statele swing, unde Biden este în urma lui Trump în fiecare dintre ele (după ce, în 2020, s-a impus în șase dintre ele, cu excepția Carolinei de Nord), analiștii consideră că sunt mai multe lucruri de remarcat.

În primul rând, președintele Biden are mai puțin teren de recuperat în statele din așa-numitul “Blue Wall” (compus din Wisconsin, Michigan și Pennsylvania) decât are în sud și sud-vest. Nivelurile ridicate de îngrijorare cu privire la imigrație ar putea să-i afecteze perspectivele în Arizona și Nevada, în timp ce nemulțumirea economică pare să provoace prejudicii mai mari în Georgia.

În al doilea rând, în ciuda faptului că a câștigat Michigan cu cea mai mare marjă dintre statele swing în 2020, respectiv 2,8%, președintele a pierdut mai mult teren acolo decât în celelalte state din “Blue Wall,” adică 4%.

Acest lucru este crucial: dacă va câștiga aceste state, probabil că Biden va obține 270 de voturi în Colegiul Electoral față de 268 de voturi pentru Trump.

Dar dacă democratul pierde în Michigan, el va fi forțat să câștige unul dintre statele sudice (Georgia sau Carolina de Nord) sau ambele state din sud-vest (Arizona și Nevada), toate reprezentând însă pentru Biden pietre de încercare mai dificile decât Michigan.

Analiștii Brooking s-au referit la un sondaj recent Bloomberg/Morning Consult în statele swing, care a evidențiat faptul că aproximativ jumătate dintre toți alegătorii au ales fie economia, fie imigrația ca principală problemă, în comparație cu mai puțin de unul din cinci care a ales avortul sau amenințările la adresa democrației. Alegătorii din aceste state au declarat, în număr mare, că au mai multă încredere în Trump decât în Biden să se ocupe de economie și imigrație. Pe de altă parte, mai mulți au încredere în Biden decât în Trump în chestiuni precum avortul și democrația, dar diferențele între cei doi sunt mici.

Sondajul Bloomberg/Morning Consult a oferit respondenților o listă de 15 factori care ar putea influența voturile lor și le-a cerut să aleagă primii trei. Deși opțiunile au variat de la chestiuni tradiționale democratice, cum ar fi locurile de muncă, șomaj și salarii, până la probleme tradiționale republicane, cum ar fi impozitele, cheltuielile guvernamentale și bugetul echilibrat, primele cinci subiecte desemnate de alegători au abordat toate prețurile și costurile, respectiv costurile bunurilor zilnice (62%), cele ale îngrijirii medicale (35%), prețul combustibilului (31%), al locuințelor (27%) și al serviciilor de zi cu zi (25%).

În patru din acești factori, alegătorii au încredere mai mare în Trump decât în Biden că le va rezolva. Democratul a primit note mai bune doar în ceea ce privește costul asistenței medicale.

Analiștii cred că merită remarcate două lucruri: în primul rând, Biden nu poate prevala făcând distincția între economia națională și condițiile mai familiare alegătorilor. Rugați să compare starea economiei sub Biden și predecesorul său, 36% au spus că economia națională este mai bună sub Biden, față de 52% care au spus că a fost mai bună sub Trump. Dar rezultatele au fost similare atunci când alegătorii au fost întrebați despre “statul tău” (35% la 49%), “orașul tău” (34% la 48%) și “situația ta personală” (32% la 51%). Cu alte cuvinte, americanii se simt mai rău din punct de vedere economic sub Biden decât erau sub Trump, atât la nivel național, cât și la cel personal, iar modul în care democratul gestionează economia este sancționat de majoritatea americanilor.

Un sondaj ABC News/Ipsos a confirmat și el că americanii îl arată cu degetul pe Biden pentru problemele economice și financiare cu care se confruntă ei și America.

În al doilea rând, Biden nu-și poate îndeplini sarcinele făcându-i pe alții responsabili pentru starea economiei Statelor Unite. Deși alții au un rol important în acest caz (în special Congresul și corporațiile), mai mulți alegători îl consideră pe președintele Biden “foarte responsabil” pentru condițiile economice decât orice altă instituție. Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză – de la sfârșitul anilor 1920, președinții au fost considerați responsabili pentru economie și nu există niciun motiv să presupunem că 2024 va fi diferit, consideră analiștii Brookings.

Impactul unui alt candidat

Experții americani s-au referit și la impactul pe care un al treilea candidat, altul în afară de Biden și Trump, l-ar putea avea asupra rezultatelor alegerilor din această toamnă. Brookings a reamintit că, în 2016, candidații independenți și terți au primit șase la sută din votul popular național, împiedicând-o pe Hillary Clinton să consolideze forțele anti-Trump din spatele candidaturii sale. Ea a primit doar 48% din voturi, permițându-i lui Trump să câștige în Colegiul Electoral cu 46%.

În 2020, candidații terți și independenți au strâns mai puțin de două procente din voturi, permițându-i lui Joe Biden să unifice opoziția împotriva lui Trump și să câștige cu peste 51% din voturi.

Va fi 2024 mai degrabă ca 2016 ori 2020 sau va fi ceva cu totul diferit? Comentatorii cred că, așa cum stau lucrurile în acest moment, va apărea a treia opțiune.

Pe de o parte, nemulțumirea larg răspândită a americanilor față de ambii candidați ai partidelor majore (Biden și Trump) a deschis un spațiu pentru mai multe alternative.

De exemplu, Robert F. Kennedy Jr. primește sprijin cu două cifre în majoritatea sondajelor. Chiar dacă susținerea sa se micșorează pe măsură ce alegerile generale se apropie, există șanse ca acei candidați care nu fac parte din partidele majore să primească o cotă mult mai mare din votul popular decât în urmă cu patru ani.

Pe de altă parte, sondajele actuale sugerează că efectul net al acestor candidaturi ar putea fi aproape de zero. La nivel național, o comparație a sondajelor recente care au evaluat atât cursa între Trump și Biden, cât și cursa în cinci, incluzându-i aici pe Robert F. Kennedy Jr., candidata Partidului Verzilor, Jill Stein, și independentul Cornel West, nu arată diferențe semnificative: Trump îl conduce pe Biden cu 0,4% în cursa în doi, dar este în urma lui cu 0,2% într-o competiție în cinci.

Analiștii cred că, ca și candidați de stânga, Stein și West sunt mai susceptibili să ia voturi de la Biden, în timp ce unele voci sugerează că Kennedy va lua voturi de la Trump. De exemplu, sondajul Quinnipiac realizat între 18 și 24 aprilie a constatat că RFK Jr. a atras sprijinul a 12% dintre alegătorii care l-au susținut pe Trump într-o cursă duală cu Biden, comparativ cu șapte procente din susținătorii lui Biden. Prin contrast, Stein și West au atras împreună șase la sută dintre susținătorii lui Biden, față de doar unu la sută din partea lui Trump. Combinați, cei trei candidați independenți au atras câte 13% din fiecare dintre candidații partidelor mari.

În mod similar, un sondaj NBC realizat între 12 și 16 aprilie a constatat că RFK Jr. a atras 15% dintre alegătorii lui Trump, comparativ cu șapte procente dintre alegătorii lui Biden, în timp ce alegătorii lui Stein și West au provenit în mare parte din susținătorii lui Biden.

Același model predomină în statele swing, așa cum arată o comparație a curselor în doi (Trump și Biden) și în cinci. În afară de Pennsylvania, republicanul se află în fala lui Biden peste tot.

Concluzia autorilor este că alegerile prezidențiale din 2024 vor însemna mai mult decât economia americană. Pe măsură ce scrutinul se apropie, republicanii vor sublinia preocupările publice cu privire la imigrația ilegală, pe care o descriu drept “o invazie.”

Democrații vor insista pe avort și amenințarea la adresa democrației constituționale reprezentată de revenirea lui Trump la Casa Albă.

Problemele organizaționale vor juca, de asemenea, un rol important în rezultatul final. Până acum, democrații s-au bucurat de un avantaj în strângerea de fonduri, potrivit AP, iar divergențele din Comitetul Național Republican, precum și din comitetele republicane din state swing, le-au încetinit acestora eforturile de a crea campanii eficiente de a atrage alegătorii la urne în statele cheie.

Atributele candidaților vor conta și ele. Președintele Biden va pierde la urne dacă vorbește sau acționează în moduri care sporesc îngrijorarea publicului cu privire la vârsta sa și la abiltățile sale cognitive (așa cum au fost descrise ele în raportul procurorului special care se ocupă de cazul documentelor clasificate găsite la Biden).

De partea sa, fostul președinte Trump ar putea fi sancționat de alegătorii din statele swing dacă se va lansa în discursuri agresive care sporesc îngrijorările cu privire la caracterul său sau este condamnat în una sau mai multe dintre cauzele penale cu care se confruntă.

El va putea conta însă pe baza sa electorală fidelă, care a lăsat să se înțeleagă în repetate rânduri că nu va fi influențată de decizia justiției în dosarele penale care-l vizează pe Trump și că îl va vota pe republican indiferent daca va fi sau nu condamnat până la alegeri. Susținătorii săi hardcore au respins mereu acuzațiile aduse de procurori ca fiind “vânători de vrăjitoare,” dosare instrumentate politic la ordinul democraților.

Evenimentele politice care urmează să vină ar putea face și ele diferența la urne. Dacă războiul din Gaza continuă, activiștii pro-palestinieni plănuiesc să facă demonstrații în masă la Convenția Națională Democrată, o readucere în scenă a tulburărilor din 1968 care au afectat campania democratului Hubert Humphrey. (Alegerile au fost câștigate atunci de republicanul Richard Nixon).

De asemenea, dacă vor exista dezbateri, acestea s-ar putea dovedi decisive, așa cum au făcut-o în unele curse prezidențiale anterioare. Trump l-a provocat constant pe Biden în ultimele săptămâni să accepte confruntări televizate. Democratul a acceptat în final cu jumătate de gură, într-o mișcare care însă, se pare, a suprins negativ echipa sa de campanie.

“Surprizele din octombrie” sunt și ele posibile. În acest sens, nu este exclus ca un eveniment sau mai multe să dea peste cap campania pentru Casa Albă în ultimele săptămâni. Așa cum s-a întâmplat cu anunțul FBI privind emailurile de campanie ale lui Hillary Clinton, chiar înainte de scrutinul din 2016, sau de materialele din New York Post privind laptopul lui Hunter Biden, în octombrie 2020. (Dezvăluirile din acesta au fost suprimate însă de media favorabilă democraților, sprijinite de giganții tehnologici și de serviciile de informații, într-o campanie aparent coordonată, criticată vehement de echipa lui Trump).

În plus, analiștii cred că mulți americani care vor ajunge să voteze în noiembrie nu au început cu adevărat să se intereseze de cursa electorală sau să se concentreze pe un anume candidat. Când o vor face, sentimentul s-ar putea schimba substanțial, cred comentatorii, deși istoria alegerilor recente a indicat constant că, cu șase luni înainte de scrutin, cei mai mulți dintre americani au decis deja cu cine vor vota la Casa Albă.

Deocamdată, Donald Trump se bucură de un avantaj important în fața lui Joe Biden. Imboldul electoral pe care l-a primit democratul după discursul despre Starea Uniunii s-a evaporat aproape complet, iar liderul de la Casa Albă pare că și-a pierdut suflul politic, potrivit The Hill.

În aceste condiții, Biden are o misiune extrem de dificilă să-i convingă pe americani de justețea agendei sale și să recupereze terenul pierdut în fața republicanului. Iar situația nu este deloc favorabilă democratului. Biden nu doar că se află în urma lui Trump la votul național, la cel popular și în statele cheie. El este sancționat constant de americani pentru modul defectuos în care conduce țara, pe care cei mai mulți o văd îndreptându-se pe un drum greșit.

În plus, crize interne (protestele din campusuri, multe derapand in manifestari antisemite ale studenților) și externe (războiul dintre Ucraina și Rusia, conflictul Israel-Hamas) nu fac decât să complice eforturile lui Biden. Nu e de mirare că Biden este considerat cel mai puțin popular președinte american din ultimii 75 de ani, după cum scrie Newsweek.

“Provocarea președintelui este de a evalua în mod clar obstacolele cu care se confruntă, de a le atenua efectul cât mai mult posibil și apoi de a-și ataca adversarul. Un lucru este clar: va fi lupta vieții sale, împotriva unui candidat hotărât să câștige cu orice preț,” a concluzionat Brookings Institution.

Surse: Brookings, CNN, FoxNews, AP, Newsweek, Gallup, RealClearPolitics, yougov.com, langerresearch.com