Curtea Constituțională a validat referendumul pe justiție din 26 mai și a respins toate contestațiile împotriva consultării populare

Curtea Constituțională a validat joi, în unanimitate, referendumul pe justiție din 26 mai și a respins toate contestațiile depuse împotriva consultării populare, au declarat pentru G4Media.ro surse participante la dezbateri.

Potrivit acestora, președintele CCR, Valer Dorneanu, care a fost și judecător raportor în această speță, a intenționat sesizarea Comisiei de la Veneția cu o serie de întrebări legate de referendumul pe justiție. Dorneanu a renunțat însă la această idee după ce ceilalți judecători i-au atras atenția că toate nelămuririle sale fuseseră deja clarificate de Comisia de la Veneția în opinii anterioare.

Potrivit unui cmunicat de presă transmis ulteriior de CCR, conexând cauzele, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi:

Curtea Constituţională a reluat joi discuţiile privind validarea rezultatului referendumului pe justiție din 26 mai, pe ordinea de zi a şedinţei aflându-se şi cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea consultării populare.

Pe 12 iunie, judecătorii constituţionali au decis amânarea dezbaterii, după ce pe rolul CCR fusese înregistrată o contestaţie în care se cerea infirmarea rezultatelor referendumului.

O zi mai târziu, pe 13 iunie, președintele CCR, Valer Dorneanu, a transmis Biroului Electoral Central (BEC) o adresă prin care a cerut o serie de lămuriri suplimentare despre referendumul pe Justiție din 26 mai, acesta arătându-se interesat de ce este diferit numărul votanților la cele două întrebări puse de șeful statului.

Printre lucrurile pe care Valer Dorneanu le-a cerut a fi lămurite s-au numărat:

de ce BEC a utilizat sintagma ”lista pentru referendum” în loc de ”listele electorale permanente”
de ce există diferențe între numărul votanților la întrebarea 1 și a celor de la întrebarea 2
cum a fost stabilit numărul votanților la referendum, astfel încât au rezultat diferențe între românii care au votat la o întrebare și care la cealaltă.
Pe 14 iunie BEC i-a răspuns lui Valer Dorneanu în legătură cu nelămurirea acestuia referitoare la numărul diferit de alegători la cele două întrebări ale referendumului pe justiție, precizând că situația este cauzată de ”erori de înscriere”, dar și de o scăpare legislativă.

• Citește integral: Biroul Electoral Central îi răspunde lui Valer Dorneanu: Numărul diferit de alegători la cele două întrebări ale referendumului provine dintr-o ”eroare de înscriere” și dintr-o scăpare legislativă

Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia”.

De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Pe 3 iunie, Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale referendumului din 26 mai.

La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da” a fost de 6.477.865, iar pentru „nu” – 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.