Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat temporar a cincea oară pe Igor Dodon. Motivele ”deconectării”

Președintele moldovean, Igor Dodon, a fost suspendat temporar din nou printr-o hotărâre a Curții Constituționale, după ce a refuzat să promulge un set de legi votate de majoritatea parlamentară controlată de PDM, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-un comentariu pentru Deutsche Welle.

Este a cincea oară când Curtea constată că șeful statului a încălcat Constituția, dar guvernarea preferă să-l suspende în reprize, printr-o pretinsă găselniță moldovenească în materie de drept constituțional, fără să se ajungă la un referendum de demitere a președintelui.

Conform sondajelor, Dodon se bucură de cea mai multă încredere din partea moldovenilor, iar din această cauză guvernanții ocolesc procedura firească. Ultima dată, președintele fusese suspendat la sfârșitul lunii septembrie pe motiv că a refuzat învestirea a doi miniștri noi propulsați de PDM.

Dodon, „opozantul” de pe Facebook

Președintele pro-rus a reacționat de fiecare dată doar pe Facebook la suspendarea sa. De data aceasta el a scris că după alegerile parlamentare toate legile promulgate fără el vor fi anulate: „Nu voi ceda în niciuna din aceste chestiuni și sunt sigur că poporul Moldovei mă va susține în acest caz.

După alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, toate aceste legi vor fi anulate. Va fi formată și o nouă componență a Curții Constituționale”, a reacționat Dodon, care este liderul de facto al PSRM – formațiune pro-rusă.

El a fost suspendat acum pentru că a refuzat să promulge noul Cod al audiovizualului (care prevede anumite blocaje pentru propaganda rusească). De asemenea, Dodon a refuzat să promulge legea care prevede transmiterea terenului fostului „Stadion Republican” pentru construcția unei noi ambasade a SUA, legea privind sărbătorirea Zilei Europei pe 9 Mai și un document ce vizează reformarea Inspectoratului General de Carabinieri.

Potrivit hotărârii Curții Constituționale, aceste legi urmează a fi promulgate de șeful Parlamentului, Andrian Candu sau de premierul Pavel Filip – ambii fruntași PDM.

Președintele moldovean și-a prevestit cea de-a cincea suspendare în cadrul recentei vizite la Moscova, la o întâlnire cu jurnaliștii ruși. El le-a spus că știe că i se pregătește o nouă suspendare până la Revelion.

Plahotniuc întotdeauna își devorează partenerii și servitorii

La rândul său, șeful Legislativului, Andrian Candu, l-a avertizat că s-ar putea ca anul acesta, la trecerea dintre ani, Dodon să fie lipsit de posibilitatea de a-și rosti tradiționalul mesaj televizat al președintelui: „El a încălcat Constituția pentru a cincea oară, deoarece nu a promulgat cinci legi, care au fost votate de Parlament. (…) În cel mai scurt timp, s-ar putea să îi facem o surpriză de sărbători președintelui, iar de Revelion populația să fie felicitată de un președinte interimar”, a declarant Candu la ședința care a marcat încheierea mandatului actualului Parlament.

Potrivit lui, procedura de demitere a șefului statului poate fi declanșată chiar dacă actualul Legislativ nu mai poate adopta legi organice, procedura urmând a fi declanșată printr-o decizie a Parlamentului, cu votul a 2/3 din deputați.

Mai mult, aflându-se zilele acestea în SUA, Candu a surprins opinia publică din Moldova cu o declarație care trădează un plan secret de demitere a lui Igor Dodon în următoarele luni. El a spus, într-o intervenție la „Fox News”, că, în februarie, în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, iar în martie – alegeri prezidențiale. Asta în condițiile în care alegerile prezidențiale ordinare ar urma să aibă loc abia în 2020.

Deși, la nivel de retorică, Igor Dodon a amenințat în repetate rânduri cu proteste, chemându-și susținătorii „să fie de-a gata” – să iasă în stradă „la primul apel al președintelui” și că „vor sări surcele” din exponenții actualei guvernări, la modul practic, președintele s-a limitat doar la niște reacții pe Facebook.

Analiștii politici cred că, de fapt, Dodon și Plahotniuc cooperează, mimează rivalitatea, iar interesele comune și rodul cooperării lor transpare din numeroase proiecte dubioase (amnistia capitalurilor, sistemul electoral mixt, vânzarea cetățeniei etc) promovate la nivel legislativ și guvernamental.

În opinia analiștilor politici, după alegerile parlamentare, socialiștii și democrații își vor oficializa relația printr-o coaliție pro-rusă. Fruntașii democrați resping această ipoteză și spun că vor forma coaliție în viitorul parlament doar cu forțele pro-europene.