G4Media.ro

Curtea de Apel București revocă definitiv mandatul european de arestare emis în…

Sursa- Bursa

Curtea de Apel București revocă definitiv mandatul european de arestare emis în 2016 pe numele lui Alexander Adamescu / România încerca să îl extrădeze din Marea Britanie / Numele lui Adamescu apare în dosarul generalilor SRI Coldea-Dumbravă

Curtea de Apel București a revocat definitiv mandatul european de arestare emis în 2016 pe numele lui Alexander Bogdan Adamescu, trimis în judecată pentru presupusa mituire a unor judecători, potrivit portalului CAB.

Prin această decizie, CAB a confirmat hotărârea Tribunalului Capitalei din 7 august 2024.

Dosarul de dare de mită al omului de afaceri Alexander Adamescu se află în cameră preliminară de mai bine de 3 ani, deși – potrivit codului de procedură penală – această fază a procesului penal în care sunt analizate aspectele de ordin procedural nu ar trebui să dureze mai mult de 60 de zile.

Pe 29 februarie acest an, judecătorul Cătălin Gabriel Bunea de la Tribunalul București a anulat dosarul ”ca efect al Deciziilor nr. 91/2018, 802/2018 și 26/2019 ale Curții Constituționale a României”). Decizia judecătorului Bunea nu este definitivă.

Numele lui Adamescu jr apare în dosarul generalilor SRI Coldea și Dumbravă

„La data de 15.05.2024, Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea altor infracțiuni de trafic de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai.

Prin ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 17.04.2024 s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență (…) și cumpărare de influență (…)

Prin ordonanța din data de 15.05.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență (…) şi cumpărare de influență (…), fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai, iar ulterior pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor (…)”, se arată în ordonanța DNA de inculpare a generalilor SRI.

Cine e Alexander Adamescu

Dosarul lui Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de către procurorul DNA George Adrian Matei în iunie 2021 şi vizează fapte mai vechi de dare de mită către judecători. În acest caz, Alexander Adamescu este vizat de o procedură de extrădare din Marea Britanie în urma unui mandat internaţional de arestare în lipsă.

În februarie acest an, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti, Cătălin Gabriel Bunea, a anulat dosarul după ce l-a ţinut aproape 3 ani în procedura de cameră preliminară (care potrivit legii ar trebui să dureze 60 de zile).

Judecătorul Cătălin Gabriel Bunea este acelaşi din cazul omului de afaceri Cătălin Hideg care i-a denunţat la DNA pe generalii SRI în rezervă Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă. Hideg a reclamat faptul că generalii SRI, consultanţi ai avocatului Doru Trăilă, i-ar fi cerut 700.000 de euro (în final a fost încheiat un contract de 600.000 de euro şi s-au achitat efectiv doar 100.000 de euro) ca să îi „optimizeze judiciar” dosarul de fraudă de 3 milioane de euro privind achiziţii în pandemie trimis în instanţă de Parchetul European şi ca să obţină o condamnare cu suspendare. Potrivit lui Hideg, avocatul şi generalii SRI i-ar fi dat de înţeles că au acces la judecătorul Bunea.

„Din probele administrate rezultă că, pentru a-l determina să efectueze plata sumelor pretinse, avocatul Trăilă Doru – Florel a utilizat pe de o parte acte de constrângere psihică a martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care se pretindea că ar controla actul de justiție și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract, iar pe de altă parte a procedat la întreținerea convingerii martorului Hideg Robertino – Cătălin că echipa din care face parte are influență asupra magistraților, sens în care l-a prezentat pe judecătorul de caz (magistratul Cătălin Gabriel Bunea – n.r.) ca pe o persoană asupra căreia are un anumit ascendent ca urmare a relației profesor – student și pe care ar putea să o determine să pronunțe o hotărâre favorabilă în cadrul dosarului penal”, se arată în ordonanţa de inculpare a generalilor SRI.

În februarie acest an, judecătorul Bunea l-a condamnat pe Hideg la 4 ani de detenţie cu executare. Nemulţumit că nu a obţinut suspendarea dorită, Hideg i-a denunţat pe generalii consultanţi la DNA.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Bravo pentru justiția română, cinstită și competentă!

    Când mai cer salarii mărite și pensii ultra-speciale, ca să-i susțin?

  2. Pana la urma jidecatorii ii scapa pe toți infractorii astia cu bani și fugari. Mai sunt?

  3. Iubesc magistrații!

  4. Formal domnii judecători au dreptate ,dar numai formal, pentru că soluția se bazează pe anularea unor probe pe motiv că au fost obținute în baza unor interceptări și înregistrări efectuate de SRI pe mandat de siguranță națională,pe care procurorul le-a valorificat ulterior în cursul urmăririi penale în baza unui text din CPP aflat în vigoare la momentul efectuării urmăririi penale,iar aceste texte legale au fost declarate ulterior neconstituționale,prin deciziile invocate,operând retroactiv.Se spune în acele decizii spune că infracțiunile de corupție nu puteau face obiectul mandatelor de siguranță națională, dar acuzarea nu a susținut acest lucru,aducând în discuție un text din CPP în vigoare(deci nu din Legea 51/1991), care permitea valorificarea conținutului unor înregistrări obținute pe mandat de siguranță națională, dacă din ele rezultau alte fapte decât cele care au făcut obiectul mandatului, calificate ca infracțiuni ,în cazul de față de corupție și pentru care SRI avea obligația legală să sesizeze organele de urmărire penală și să declasifice la cerere dovezile,dacă aprecia că se impune acest lucru.Deci primele două decizii invocate ale CCR nu au legătură cu speță.Abia ultima decizie a CCR invocată, 26/2019 poate avea tangență cu subiectul, prin aducerea în discuție a Protocoalelor încheiate de Parchetul General cu SRI, declarate neconstituționale,dar aceasta este o decizie interpretativă ,lăsată la latitudinea instanțelor, care aveau sarcina să examineze în ce măsură a fost încălcată în fiecare caz în parte competență după materie și calitatea persoanei.Ori instanța a ajuns la concluzia că a fost încălcată această competență, cu alte cuvinte că urmărirea penală a fost efectuată de SRI,iar din articol nu rezultă motivarea instanței în această privință,simpla invocare a deciziei CCR 26/2019 nefiind suficientă.Aceasta pentru că în sistemul dreptului procesual român,urmărirea penală se consideră efectuată de procuror fie când el efectuează nemijlocit actul de urmărire penală,fie când dispune ca acest lucru să fie făcut de o altă persoană sau instituție abilitate.Ori procurorul și-a asumat valorificarea unor probe obținute pe mandat de siguranță națională în condițiile legale de la acel moment,definite nu de Protocoalele în discuție , ci de CPP care permitea acest lucru, ceea ce înseamnă că el a efectuat urmărirea penală în sensul legii.Aceste probe în raport de conținutul,fiabilitatea și autenticitatea lor nu au fost contestate de nimeni, contestarea vizând doar faptul că au fost obținute pe bază de mandat de siguranță națională pus în executare tehnică de SRI.Ori legea permitea la acel moment acest lucru,îl permite și astăzi potrivit prevederilor actuale ale CPP care sunt examinate de CCR și sunt declarate constituționale,textele din Protocoalele invocate se regăsesc în cvasiunanimitatea lor în Codul de procedură penală,Decizia CCR 26/2019 însăși notează în considerente că Protocoalele în discuție se bucură de prezumția de constituționalitate până la data de 26.01.2019 când au fost declarate neconstituționale(ceea ce înseamnă că sub acest aspect decizia CCR evidențiată nu poate fi invocată retroactiv).Pe scurt au fost înlăturate probe tehnice ce dovedeau corupția necontestate din punct de vedere al conținutului,fiabilității și autenticității lor,având ca temei deciziile CCR puse în discuție,situație ce a condus la revocarea acoperită legal pe acest temei a mandatului european de arestare.

    • Deci judecătorul și procurorul au vrut să îl scape și au reușit, nu?

  5. Toti infractorii din Romania sint albiti de „justitia” lui Iohannis !
    Acum ii vom plati si despagubiri ?

  6. Deciziile interpretative ale CCR ,nu cele imperative prin dispozitivul lor,sunt genul de decizii care au permis organelor judiciare să adopte orice poziție doresc,unele au menținut probele de supraveghere tehnică,altele,poate cele mai multe dintre instanțe le-au anulat.

  7. Vorbesc de supravegherea tehnică efectuată cu serviciile de informații ale statului.

  8. PENSIILE SPECIALE isi bat joc oamenii cinstiti ,cei care le asigura salariile din taxe , eliberand pe aia care ii fura tot pe oamenii cinstiti

  9. Eu mă întreb de ce tace UE la toate g o l ă n e l i l e astea. Era Comisia de la Veneția, s-a desființat?

    • Cred că au renunțat, au ajuns la concluzia că România nu poate deveni o țară cinstită.
      Și beneficiază de pe urma corupției din România, mulți din cei cinstiți și muncitori emigrează și muncesc în vest.

  10. Deciziile CCR în materie de anulare a probelor constând în supravegherea tehnică efectuată de/cu concursul tehnic al SRI ,au bulversat sistemul judiciar din România,au blocat anchetele unor persoane inculpate pe drept temei și le-au asigurat impunitatea.Cu așa decizii și interpreți magistrați ai lor justiția s-a erodat,s-a abătut de la misiunea ei firească și normală într-o societate democratică bazată pe statul de drept ,creâdu-se premisele unui stat de tip mafiot.

  11. *creându-se