Curtea de Apel Craiova cere Curții Europene de Justiție să anuleze decizia CCR care susține că Secția Specială e constituțională și impune judecătorilor să nu aplice direct dreptul european în cazul SIIJ

Curtea de Apel Craiova a sesizat, marți, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cerând anularea efectelor Deciziei CCR nr. 390/2021 care susține că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională și impune judecătorilor să nu aplice direct dreptul european (care dezaprobă activitatea SIIJ) în acest caz.

O astfel de sesizare, prin care se solicită CJUE anularea unei decizii CCR pentru că intră în contradicție cu dreptul european, este o premieră în România, au declarat surse judiciare pentru G4Media.

Inițiativa Curții de Apel Craiova apare în contextul unei lungi controverse stârnite de hotărârea Curții Constituționale a României de a contrazice Curtea Europeană de Justiție în privința activității Secției de investigare a magistraților.

În timp ce CJUE susține că aceasta funcționează contrar legislației europene, CCR susține că activitatea SIIJ este constituțională, iar judecătorii români nu pot aplica direct dreptul UE în cazul Secției Speciale. Primul judecător care a decis aplicarea dreptului european este cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară pentru exercitarea meseriei cu rea-credință.

Avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, a arătat că înființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE. Oficialul CJUE arată că SIIJ e contrară legislației europene în absența unor garanții de independență față de politic:

• ”Avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale”, se arată în comunicatul Curții de Justiție a UE.

Ulterior, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență. Curtea s-a pronunțat într-o cauză inițiată la CJUE de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.

După decizia CJUE, Curtea Constituțională a României a emis Decizia 390/2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament. În același timp, CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR:

• ”Prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a respins o serie de excepţii şi a decis că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ)”, a transmis CCR.

24 de organizaţii din România şi străinătate s-au alăturat atunci demersului asociaţiei Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană solicitând demisia membrilor CCR care au adoptat decizia prin care interziceau judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii.

În 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a stabilit, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.

La scurt timp, Inspecția Judiciară (IJ) condusă de controversatul magistrat Lucian Netejoru, a început cercetarea disciplinară pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență față de judecătorul de la Curtea de Apel Pitești, care a declarat nelegală Secția Specială (SIIJ) din perspectiva dreptului european, după decizia Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021.

Comunicatul Forumului Judecătorilor:

”Astăzi, 29 iunie 2021, Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu următoarea cerere de decizie preliminară:

1. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 148 alin.(2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr.390/2021, conform căreia instanțele naționale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept al Uniunii Europene?
2. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 99 lit. ș din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare şi sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară ?
3. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de art.488 ind.1 din Codul de procedură penală din România?”.