Curtea de Apel Pitești a suspendat un proces de corupție până când Curtea de Justiție a UE se va pronunța pe neaplicarea deciziilor CCR privind prescripţia / Înalta Curte a refuzat să facă acelaşi lucru în dosarul Ioanei Băsescu

Curtea de Apel Pitești a suspendat procesul de corupție care îl vizează pe primarul comunei Oarja din Argeş, Constantin Bîlea, până când Curtea de Justiție a UE se va pronunța pe neaplicarea deciziilor CCR privind  prescripţia, potrivit deciziei instanţei.

Este a doua instanţă care face acest lucru după ce, pe 10 februarie, Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) într-un dosar de corupţie al fostului  preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, şi a întrebat instanţa de la Luxembourg dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia în condiţiile în care dosarul vizează fapte de corupţie, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE să combată corupţia. Totodată, CA Braşov a suspendat procesul lui Cănescu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de judecătoarea Corina Corbu, şi Curtea de Apel Bucureşti, condusă de fosta şefă a CSM Lia Savonea, refuză să sesizeze CJUE şi să suspende procesele de corupţie până când Curtea de Justiţie a UE se va pronunţa în chestiunea neaplicării deciziilor CCR privind prescripţia. Chiar pe 16 februarie, un complet al ÎCCJ condus de vicepreşedinta instanţei Supreme, judecătoarea Rodica Cosma, a refuzat să suspende procesul finanţării campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2009 în care fiica cea mare a fostului preşedinte, Ioana Băsescu, a fost condamnată, la fond, la 5 ani de detenţie, iar fostul ministru Elena Udrea la 8 ani de închisoare. În decembrie, completul condus de Rodica Cosma a refuzat să sesizeze CJUE în această chestiune juridică.

Context. În mai anul trecut, CCR a decis că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției între iunie 2018 (prima decizie CCR privind prescripția) și mai 2022 (a doua decizie privind prescripția). Judecător-raportor a fost Daniel Morar, fost şef al DNA pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, actual avocat.

Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.

Ulterior, pe 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.

Deciziile CCR, coroborate cu decizia de interpretare a ÎCCJ, au condus la încetarea a sute de procese penale pe motiv că faptele s-au prescris mult mai repede.

Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia. Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiua a explicat că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun că magistraşii trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.