Curtea Europeană de Conturi: Impactul celor 100 de miliarde de euro acordate ca ajutor pentru firme și lucrători în pandemia de coronavirus nu poate fi evaluat / 18 din 19 ţări care au cerut împrumuturi au detectat nereguli sau fraude

Instrumentul UE de sprijin pentru lucrătorii şi firmele afectate de criză (SURE) în statele membre, în valoare de 100 de miliarde de euro, a fost un răspuns prompt pentru atenuarea riscului de concedieri masive din cauza pandemiei de coronavirus, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene (ECA).

Totuși, impactul instrumentului asupra menţinerii locurilor de muncă nu poate fi evaluat cum trebuie din cauza modului în care Comisia Europeană a conceput acest instrument de tip nou şi deoarece lipsesc date de bună calitate de la nivel naţional.

Pentru a desprinde învăţăminte în vederea unor viitoare instrumente de criză, Comisia ar trebui să desfăşoare acum o evaluare completă a sprijinului acordat prin SURE.

Acest demers va reprezenta totodată o bună ocazie de a vedea modul în care a fost redus la minimum riscul de fraudă, dat fiind că toate ţările care au utilizat SURE, cu excepţia uneia singure, au raportat nereguli şi suspiciuni de fraudă, conform ECA.

Pandemia de COVID-19 a pus în pericol milioane de locuri de muncă din Europa. UE a reacţionat rapid, introducând instrumentul SURE, care pune la dispoziţie împrumuturi cu costuri mici şi pe termen lung pentru ţările din blocul UE.

Acestea pot utiliza banii respectivi pentru a crea scheme de menţinere a locurilor de muncă, cum ar fi cele de reducere a timpului de muncă, de suspendare temporară a contractului individual de muncă şi de subvenţii salariale, sau pentru a extinde astfel de scheme existente, precum şi pentru măsuri legate de sănătate. 19 ţări au solicitat împrumuturi şi au fost plătiţi deja aproape 92 de miliarde de euro. Împrumuturile acordate Italiei şi Spaniei reprezintă mai mult de jumătate din această sumă.

Regulile inovatoare stabilite de UE pentru SURE oferă statelor membre o libertate considerabilă în a alege pe ce urmează să fie cheltuiţi banii. De asemenea, aceste reguli nu cer Comisiei să evalueze dacă sistemele naţionale de control sunt suficient de robuste. Într-un astfel de context, auditorii subliniază că măsurile de răspuns la criză, cum ar fi schemele de menţinere a locurilor de muncă, sunt în general predispuse la utilizare abuzivă.

În cazul SURE, 18 din 19 ţări au detectat nereguli sau fraude şi au investigat toate aceste cazuri, ceea ce a dus, în 13 ţări, la recuperarea de fonduri utilizate în mod necorespunzător. De partea sa, Comisia nu a lansat astfel de investigaţii, pe motivul că acestea erau o responsabilitate a statelor membre. În cazul în care se detectează o eventuală utilizare abuzivă, faptul că ţările trebuie să ramburseze împrumuturile limitează riscul financiar pentru bugetul UE. UE se confruntă totuşi cu un risc reputaţional dacă măsurile finanţate din bugetul său sunt percepute ca fiind vulnerabile la fraudă, se arată în raport.

Comisia a estimat că, datorită ratingului de credit AAA al UE, statele membre care au utilizat SURE au făcut economii de circa 8,5 miliarde de euro la plata dobânzilor. Italia, Spania, România, Polonia şi Grecia sunt ţările cărora le corespunde 86% din totalul economiilor estimate.