Curtea Internațională de Justiție începe audieri cu privire la consecinţele juridice ale ocupării teritoriilor palestiniene de către Israel

Cea mai înaltă instanţă a ONU organizează începând de luni audieri privind consecinţele juridice ale ocupării teritoriilor palestiniene de către Israel din 1967, cu un număr fără precedent de 52 de ţări chemate să depună mărturie, informează AFP, transmite Agerpres.

Statele Unite, Rusia şi chiar China se vor adresa judecătorilor în cadrul unei şedinţe care se desfăşoară timp de o săptămână la Palatul Păcii din Haga, sediul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

Pe 31 decembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care a solicitat un „aviz consultativ” neobligatoriu din partea CIJ cu privire la „consecinţele juridice ce decurg din politicile şi practicile Israelului în teritoriul palestinian ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est”. Rezoluţia a fost adoptată cu 87 de voturi pentru, 26 împotrivă şi 53 de abţineri, statele occidentale fiind împărţite pe această problemă, în timp ce ţările arabe au votat în unanimitate pentru.

Aceste audieri sunt complet separate de demersurile recente ale Africii de Sud adresate principalului organ judiciar al ONU. Pretoria a argumentat la CIJ că operaţiunile Israelului în Fâşia Gaza constituie o încălcare a Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid. Pe 26 ianuarie, Curtea a ordonat Israelului să prevină orice posibil act de genocid, dar nu a cerut încetarea focului. Vineri, ea a respins o a doua solicitare din partea Africii de Sud, care i-a cerut să dispună noi măsuri după anunţul Israelului privind o viitoare ofensivă militară asupra Rafah, unde s-au refugiat mai mult de jumătate din cei 2,4 milioane de locuitori din Fâşia Gaza.

Adunarea Generală a cerut CIJ să ia în considerare „consecinţele juridice” a ceea ce rezoluţia numeşte „încălcarea continuă de către Israel a dreptului la autodeterminare al poporului palestinian”. Aceasta se referă la „ocuparea prelungită” a teritoriului palestinian din 1967. De asemenea, trebuie să examineze măsurile „care vizează schimbarea compoziţiei demografice, caracterului şi statutului oraşului sfânt Ierusalim”.

În iunie 1967, Israelul a purtat Războiul de şase zile, cucerind Cisiordania şi Ierusalimul de Est în defavoarea Iordaniei, Înălţimile Golan în detrimentul Siriei, Fâşia Gaza şi Peninsula Sinai în detrimentul Egiptului. Israelul a început apoi să ocupe cei 70.000 de kilometri pătraţi de teritorii arabe ocupate, ocupaţie declarată ulterior ilegală de către ONU.

De asemenea, CIJ este invitată să examineze consecinţele a ceea ce rezoluţia ONU descrie drept „adoptarea de către Israel a unor legi şi măsuri discriminatorii”. Ea trebuie să îşi exprime opinia în legătură cu modul în care acţiunile Israelului „afectează statutul juridic al ocupaţiei” şi consecinţele acestora pentru ONU şi alte ţări.

Curtea se va pronunţa în regim „de urgenţă” asupra acestui caz, probabil până la sfârşitul anului.

Hotărârile sale privind litigiile dintre state sunt obligatorii, deşi CIJ are puţine mijloace pentru a le pune în aplicare.

Cu toate acestea, în această speţă, opinia pe care o va emite nu va fi obligatorie. Potrivit Curţii, „organismul, agenţia sau organizaţia solicitantă rămâne liberă să răspundă la aviz prin orice mijloace pe care le are la dispoziţie sau să nu facă acest lucru”. Însă practica a demonstrat că majoritatea opiniilor consultative sunt luate în considerare.

CIJ a emis deja avize consultative cu privire la chestiuni precum legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo faţă de Serbia în 2008 sau ocuparea Namibiei de către Africa de Sud sub regimul de apartheid. De asemenea, a emis un aviz în 2004 în care spunea că anumite părţi ale zidului ridicat de Israel în teritoriile palestiniene ocupate sunt ilegale şi ar trebui demolate.

Israelul nu va participa la audieri.