Curtea Supremă a SUA dezbate dosarul extrem de sensibil al discriminării pozitive la admiterea în universități

Curtea Supremă a Statelor Unite redeschide luni problema extrem de sensibilă a programelor de discriminare pozitivă în universități, spre marea nemulțumire a progresiștilor care se tem de un regres în ceea ce privește drepturile pentru minorități, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Instanța, care este ferm ancorată în conservatorism, va petrece două ore examinând procedurile de admitere la cele mai vechi universități publice și private din țară, Harvard și Carolina de Nord.

La fel ca multe alte instituții foarte selective, acestea iau în considerare culoarea pielii sau originea etnică a candidaților atunci când evaluează candidaturile lor.

Scopul este de a corecta inegalitățile rezultate din trecutul segregaționist al Statelor Unite și de a crește proporția de studenți de culoare, hispanici și amerindieni care rămân subreprezentați în învățământul superior.

Aceste așa-numite politici de discriminare pozitivă au fost întotdeauna puternic criticate în cercurile conservatoare pentru opacitate și „rasism inversat”. Nouă state le-au interzis deja.

Timp de o jumătate de secol, acestea au fost subiectul mai multor plângeri din partea studenților albi.

Curtea Supremă, care s-a ocupat de această problemă de mai multe ori începând din 1978, a interzis cotele, dar a permis universităților să ia în considerare criterii rasiale, printre altele, statuând că dezideratul unei mai mari diversități este un „interes legitim”.

Biden și Google

În 2014, activistul neoconservator Edward Blum, care a fost în spatele mai multor procese împotriva programelor de discriminare pozitivă, a adoptat o nouă abordare.

În fruntea unei asociații numite „Studenți pentru o admitere corectă”, a depus o plângere împotriva Harvard și a Universității din Carolina de Nord, acuzându-le de discriminare împotriva studenților de origine asiatică.

El a argumentat că studenții asiatici, care au un dosar academic mult mai bun decât media, ar fi mai numeroși în campus dacă performanța lor ar fi singurul criteriu de selecție.

După mai multe înfrângeri în instanțe, el s-a adresat Curții Supreme cu o cerere mai amplă, prin care cerea ca aceasta să declare că Constituția interzice orice discriminare, inclusiv discriminarea pozitivă.

În perioada premergătoare audierii, o serie de actori politici, academici și economici au intervenit pentru a apăra status quo-ul.

Într-un memoriu adresat instanței, administrația președintelui democrat Joe Biden a subliniat necesitatea de a dezvolta „lideri cu profiluri diverse, pregătiți să conducă o societate din ce în ce mai diversă”.

Companii importante, printre care Google și General Motors, au subliniat că „o forță de muncă diversă le îmbunătățește performanța”.

Dar Curtea a fost revizuită în profunzime de Donald Trump, iar noua sa majoritate conservatoare (șase din nouă judecători) „tinde să considere că profilarea rasială, chiar și din motive pozitive, încalcă Constituția”, amintește Steven Schwinn, profesor de drept la Universitatea din Illinois.

„Dacă vrem să punem capăt discriminării rasiale, trebuie să încetăm să discriminăm pe bază de rasă”, a scris președintele Curții Supreme de Justiție, John Roberts, în 2007. Chiar și afro-americanul Clarence Thomas, care a beneficiat el însuși de aceste programe pentru a intra la prestigioasa universitate Yale, le-a denunțat public.

Tabăra progresistă este deja în minoritate și a fost slăbită: magistratul de culoare Ketanji Brown-Jackson s-a recuzat în cazul Harvard deoarece a făcut parte din consiliul de administrație al școlii.

Curtea Supremă este așteptată să ia o decizie până la 30 iunie.

„Va avea un impact dincolo de învățământul superior”, prezice Steven Schwinn. Acesta a spus că ar putea interzice guvernului să folosească criterii rasiale în alte domenii, cum ar fi atribuirea de contracte publice, o practică permisă în prezent.