Dan Petre, sociolog: Închiderea școlilor și organizarea alegerilor a avut impact mare și a fost sancționat ca dublu limbaj. Pe cei care nu cred în virus i-a activat să iasă. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul / Cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, iar BOR a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală

Rezultatele alegerilor parlamentare vin cu un partid-surpriză de 9% apărut complet pe sub radar în Parlament, cu un scor de 25% pentru PNL, 29% pentru PSD și 16% pentru USR, și cu un absenteism uriaș. Contactat de Edupedu.ro, sociologul Dan Petre – directorul companiei D&D Research și conferențiar universitar – a declarat că “dintre lucrurile care au dus la aceste surprize au fost, de exemplu, o altă axă de împărțire a oamenilor, în afara de tradiționalele stânga-dreapta, vârstă, rural-urban; și anume, axa: oamenii care cred și cei care nu cred în impactul acestui virus. (…) AUR este puternic corelat cu negaționiștii: oamenii care au considerat că măsurile implementate au fost fie foarte puternice, fie brutale, exagerate în anumite cazuri”.

“Mă gândesc și la măsura închiderii școlilor, care a avut un impact foarte mare asupra vieții de zi cu zi a multor oameni și care au considerat că e un tip de dublu limbaj: pe de o parte, guvernul insistă că este o chestiune sanitară foarte gravă și se iau măsuri de închidere a școlilor sau a pelerinajelor, pe de altă parte tot guvernul spune – veniți la vot! Aici e o contradicție care cred că pe unii oameni i-a activat. Pe unii i-a făcut să stea mai mult acasă, în special segmentele peste o anumită vârstă și ruralul îmbătrânit, iar pe ceilalți care nu cred în existența virusului i-a activat și mai mult să iasă, pentru a demonstra că lucrurile nu stau așa”, a declarat Dan Petre.

Analiza sociologului Dan Petre, despre rezultatele alegerilor parlamentare 2020, pentru Edupedu.ro:

Rep: Cum sunt rezultatele alegerilor parlamentare per total, față de analizele sociologice de până acum? 

Dan Petre: Sunt ușor diferite, în sensul că PNL era măsurat mai tot timpul în jurul a 30%. Nu era atât de jos, cel puțin din sondajele pe care le-am citit. Asta ar fi principala supriză, iar a doua: faptul că nu apărea AUR atât de sus. Deci sondajele anticipau o victorie a dreptei cumulate, mai degrabă decât o victorie a stângii despărțite.

Pandemia a trezit niște energii sociale mai adânci în societate românească. Aceste lucruri nu au fost surprinse în sondajele electorale, pentru că acestea sunt inevitabil mai superficiale și concentrate pe intenția de vot, nu neapărat pe lucrurile foarte profunde, iar ele s-au manifestat acum.

Dintre lucrurile care au dus la aceste surprize au fost, de exemplu, o altă axă de împărțire a oamenilor, în afara de tradiționalele stânga-dreapta, vârstă, rural-urban; și anume, axa: oamenii care cred și cei care nu cred în impactul acestui virus. Am văzut o ciocnire între negaționiști și cei care sunt convinși de impactul acestui virus. AUR este puternic corelat cu negaționiștii: oamenii care au considerat că măsurile implementate au fost fie foarte puternice, fie brutale, exagerate în anumite cazuri.

Mă gândesc și la măsura închiderii școlilor, care a avut un impact foarte mare asupra vieții de zi cu zi a multor oameni și care au considerat că e un tip de dublu limbaj: pe de o parte, guvernul insistă că este o chestiune sanitară foarte gravă și se iau măsuri de închidere a școlilor sau a pelerinajelor, pe de altă parte tot guvernul spune – veniți la vot! Aici e o contradicție care cred că pe unii oameni i-a activat. Pe unii i-a făcut să stea mai mult acasă, în special segmentele peste o anumită vârstă și ruralul îmbătrânit, iar pe ceilalți care nu cred în existența virusului i-a activat și mai mult să iasă, pentru a demonstra că lucrurile nu stau așa. Și asta, după mine, a zgâlțâit niște energii latente, mai profunde. Avem totuși 9 luni de pandemie, opiniile au avut timp să se așeze, oamenii au avut timp să își facă o reprezentare a ceea ce se întâmplă și în funcție de asta au adoptat niște comportamente: unii nu au ieșit deloc, alții au ieșit dar în altă direcție decât cele clasice.

Rep: În cazul părinților, absenteismul credeți că a fost cauzat de frica de a nu se infecta sau de un protest față de decizia guvernului de a închide toate școlile, când majoritatea statelor europene le-au menținut deschise?

Dan Petre: Fără îndoială au fost toate și a mai fost ceva: enervarea pentru faptul că le-au fost date viețile peste cap. Viețile multor familii sunt construite în jurul copiilor și în jurul educației copiilor. Faptul că nu au avut acces la infrastructura educațională le-a dat peste cap viețile, iar oamenii a trebuit să pună la punct soluții improvizate pentru a-și continua viața. Soluțiile au avut costuri personale și sociale mari, ceea ce a produs o stare de tensiune și de frustrare și cred că asta a contat mult, cel puțin asupra bazei electorale a PNL, care a fost la guvernare și a luat decizia.

Ce aș mai zice despre PNL: există un nulceu dur și există niște straturi care se adaugă în funcție de context. O parte din straturile exterioare care se adaugă ultimele sunt cele care și pleacă primele: o parte dintre ele s-au disipat de la locale până acum.

PNL este cumva încorsetat: are în zona tânără și care vrea puternic schimbare USR-ul care mănâncă din ei și îi impiedică să aibă acces la aceste zone, iar în partea cealaltă PSD, care a avut o revenire importantă. În România, oamenii votează în continuare pe emoții negative de enervare, mai degrabă decât pe idei, iar oamenii au votat PSD mai degrabă enervați sau cei care erau cu afinități de stânga enervați de ceea ce a pus în mișcare pandemia.

Apoi mișcarea de a promova infecționiști a fost o mișcare politică foarte bună, mai ales când ești în opoziție și poți să pretinzi că ai gestiona mai bine situația. Când ești la putere și faci, adevărul se vede rapid, într-o săptămână-două.

După mine, mesajul cu care eu am plecat din aceste alegeri este că niște segmente tot mai mari din societatea românească doresc ca lucrurile să se schimbe. Numitorul comun e că fiecare dintre ele vede lucrurile altfel, dar lucrurile sunt în mișcare: unii din enervare și pentru a sancționa, alții pentru a consturi ceea ce ei consideră că e bine în perioada următoare. Lucrurile sunt în mișcare.

Cei care au gândit strategic aceste alegeri nu au estimat cu suficientă precizie efectele pandemiei asupra societății românești. Probabil nici nu aveau cum, pentru că ai nevoie de cercetări sociologice foarte profunde care costă mult și care de cele mai multe ori sunt realizate de universități. Dâncu a fost cel care a studiat cel mai fundamental lucrurile astea. Cred că PNL-ului i-a lipsit instrumentul ăsta sau au avut abordarea de studii electorale, nu de studii sociologice fundamentale. Asta este intuiția mea. Acest tip de studii sociologice durează mai mult, au o inerție mai mare, se fac non-comercial. Iar ei au avut un approach comercial.

Rep: Care ar fi explicațiile apariției AUR în parlament, cu un scor atât de mare – 9%, fără să fie prezent masiv în spațiul public mainstream? 

Dan Petre: Mie îmi arată că unele straturi din societatea românească sunt activate, sunt energizate acum, din diferite motive. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul și cu nevoia de altceva, care se manifestă la ei în aceste direcții. Nu numai intelectualii și tinerii vor schimbare, și alți oameni vor schimbare: și cei care au plecat în afara țării supărați de ce se întâmplă aici, și cei din zona new economy care vor un alt fel de a se face lucruri și care consideră că marile partide, PNL și PSD, au mai multe lucruri în comun decât diferențe.

Și apoi este locul lăsat liber de PRM. Există un anumit potențial de non-echilibru, ca să nu zic extremism, care era gol și care a căpătat acum această formă: AUR. Acum 20 de ani era PRM, apoi PMP a încercat să ocupe locul acesta dar nu a reușit – probabil pentru că i-au tot curtat pe cei de la putere și pentru că galeria lor de lideri nu este atât de credibilă în acest rol.

AUR exprimă tot o nevoie de a se întâmpla alte lucruri decât ce avem în prezent, dar la alte segmente și în oglindă față de USR. Ce au cele două partide în comun este energizarea și faptul că doresc ca lucrurile să se întâmple altfel.

Mesajul PNL care a fost centrat pe anti-PSD nu mai are forță. Esența comunicării liberale a fost pe anti-PSD, dar este greu să mai dai în opoziție atunci când ești la putere și ai toate pârghiile să schimbi tu realitarea. Menținerea unui astfel de discurs înseamnă că nu ești în stare să folosești puterea, dacă tot pe seama opoziției pui realitatea. De ce nu folosești puterea pentru a rezolva lucrurile? Și aici a fost o oarecare deconectare față de realitate. Nu știu ce ar fi trebuit să zică, dar văd că nu mai are atâta forță.

Rep: Aveți indicii că AUR a fost sprijinit de instituții ale statului român sau persoane din instituții?

Dan Petre: Nu. De obicei, bunul simț și experiența din alte perioade sau din alte țări spun că există o probabilitate destul de mare, dar n-a apărut nimic concret pe nicăieri.

De regulă, să ai rezultate atât de spectaculoase într-un timp atât de scurt arată următoarele.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro