Danemarca are una dintre cele mai scăzute rate de bullying din Europa / Cum reușesc profesorii să insufle respectul între elevi, la școală

Danemarca, alături de Suedia și Finlanda, are una dintre cele mai scăzute rate de hărțuire din Europa. Jurnaliștii Euronews au stat de vorbă cu profesori, elevi și părinți pentru a afla cum reușește această țară scandinavă să elimine hărțuirea în școli.

Sluseholmen Skole din Copenhaga este una dintre numeroasele școli daneze în care copiii sunt învățați de la o vârstă fragedă cum să evite hărțuirea, care provoacă mai puține daune aici decât în alte părți ale Europei.

Meditația și îmbrățișările fac parte din rutina de dimineață a elevilor din școala primară de la Sluseholmen Skole. Pentru profesoara Maja Hindsgaul, bunăstarea este esențială pentru învățare.

„Eu sunt cea cu care ei pot vorbi dacă ceva este dificil. Și, de fapt, vorbesc foarte mult despre cine sunt și ce îmi place, și că este în regulă dacă le place să se îmbrățișeze. Și mie îmi place asta”, a declarat ea pentru Euronews.

„Bineînțeles, trebuie să învețe să citească și să scrie și lucruri de genul acesta, dar pot face asta dacă se simt în siguranță. Este misiunea mea să îi fac să se simtă în siguranță, astfel încât să își poată dezvolta abilitățile sociale la școală.”

Învățarea modului de a trăi unii cu alții face parte din predare. „Încercăm mereu să-i facem pe copii să lucreze împreună în diferite tipuri de grupuri, între sexe și nu întotdeauna cu cei mai buni prieteni ai lor”, a declarat profesoara Louise Ibsen. „Ei exersează, de asemenea, abilitățile sociale pentru a comunica și, de asemenea, pentru a ajunge la un compromis cu privire la diferite idei.”

Aceste metode sunt doar câteva exemple de programe folosite în multe școli daneze pentru a preveni bullying-ul, încă de la grădiniță. Iar copiii sunt foarte receptivi. „Toată lumea se respectă pe deplin”, a declarat eleva Polly Schlüter Bingestam. „Prietenii te ajută dacă ești agresat, pentru că îi opresc pe agresori și cheamă un profesor.”

Fatemeh Shahmarvand este părinte și face parte din consiliul de administrație al școlii. Acest lucru le permite părinților să ia parte la deciziile privind programele școlare, ceea ce joacă un rol esențial în prevenirea bullying-ului, spune Fatemeh.

„Cred că cel mai important lucru este ca, dacă vedeți că copiii voștri se simt rău, să luați în serios și să încercați să aflați ce ar putea fi în neregulă, ca noi, părinții, să vorbim cu copiii noștri și să găsim cum să-i facem să fie puțin mai puternici, astfel încât să învețe cum să facă față adversității”, a declarat ea pentru Euronews.

„Este mai greu să fii adolescent”

Un centru de apeluri, gestionat de ONG-ul danez pentru drepturile copilului Børns Vilkår, a înregistrat o creștere a numărului de apeluri legate de hărțuire, precum și a gândurilor suicidare, în special în rândul tinerilor adolescenți. „Avem apeluri de la toate grupele de vârstă în legătură cu hărțuirea, dar se pare că este o problemă specială pentru cei cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani”, spune directorul general al Børns Vilkår, Rasmus Kjeldahl. „Și acolo este extrem de important pentru un copil să aparțină unui grup. Actul de hărțuire este expulzarea din grup”.

„Dimensiunea digitală a înrăutățit situația, deoarece hărțuirea nu se oprește atunci când părăsești școala”, a adăugat el. Helle Hansen este cercetător în domeniul educației și al hărțuirii școlare. Ea este unul dintre experții care au conceput programele anti-bullying introduse în școlile din Danemarca în urmă cu 15 ani. Aceste programe au avut succes, dar trebuie reinventate, spune ea, în lumina noilor realități.

„Este mai greu să fii adolescent. Am avut restricțiile Covid. Ești mai singur în astfel de contexte. În general, bunăstarea este pusă la încercare. Tinerii, sau copiii care sunt implicați în bullying, au nevoie de ceva. Au nevoie să înțeleagă sensul de a fi aici și de a face parte din societate.”

„Dacă nu îi înțelegem, ei se întâlnesc cu lipsa de sens. Iar lipsa de sens este o parte din motivul pentru care încep să se intimideze între ei.”

Importanța comunicării și a leadershipului elevilor

Pentru directorul liceului Greve Gymnasium de lângă Copenhaga, înțelegerea adolescenților este o chestiune de la sine înțeleasă. La fel ca în multe școli daneze, pe site-ul său web poate fi găsită o cartă anti-bullying.

Mai mult decât sancțiunile, ceea ce contează cel mai mult sunt dinamica de grup și dialogul cu elevii. Aceștia au un cuvânt de spus în ceea ce privește strategia anti-bullying, la fel ca în cazul tuturor normelor care guvernează viața școlară.

„Încercăm să ne apropiem de elevi în multe feluri și să discutăm despre predare, despre principiile pedagogice, despre ceea ce fac în pauze, despre ceea ce fac în timpul liber și, bineînțeles, despre modul în care interacționează pe rețelele de socializare. Avem lecții și despre asta”, a declarat Mette Trangbæk, directorul școlii Greve Gymnasium.

„Este foarte important să îndrăznim să ne apropiem de ei și să îndrăznim să le facilităm viața, nu doar viața din clasă, ci și viața din timpul liber.Lucrăm la încredere, pentru că încrederea este o modalitate de a ne apropia de ei, dar și de a acționa în fața problemelor.”

Aceasta a fost o încredere de care am putut fi martori într-o clasă de matematică din ultimul an. Un grup de elevi a ales să părăsească sala pentru a ne vorbi despre bullying, cu binecuvântarea profesorului lor.

„Sunt o autoritate în domeniul meu în matematică și istorie. Dar nu sunt o autoritate în ceea ce privește ceea ce ar trebui să faceți sau să gândiți. Aceasta este o responsabilitate”, le-a spus profesoara de matematică și istorie Sanne Yde Schmidt elevilor săi.

„Cred că o mare parte din bullying provine din ierarhii care nu funcționează. Și atunci oamenii încearcă să preia puterea prin intimidarea altcuiva. Iar dacă nu ai nevoie să iei puterea pentru că ai puterea propriei tale vieți de la început, atunci este o altă situație.”, i-a spus ea lui Valerie Gauriat.

„Elevii au o voce destul de puternică în deciziile pe care le ia școala”, subliniază Mathias Keimling, reprezentant al elevilor în consiliul de administrație al școlii. „Dacă auzim că vreunul dintre colegii noștri are probleme, putem să le aducem direct în consiliul de administrație, unde opiniile noastre vor fi cu siguranță ascultate.”

Co-studenta Lucija Mikic consideră că șansele de bullying sunt mai mici în Danemarca decât în alte părți ale Europei, deoarece tinerii „învață de la o vârstă fragedă să îi trateze pe ceilalți așa cum am dori să fim tratați. Acest lucru este foarte bine integrat în modul în care suntem învățați”, spune ea. „Și este ceva la care te gândești înainte de a spune ceva altcuiva”.

Pentru colegul ei de clasă, Jonathan Emil Bloch Teute, modul în care copiii și adolescenții se raportează la adulți joacă, de asemenea, un rol important: „profesorii și părinții sunt văzuți ca niște confidenți și îndrumători mai mult decât ca autorități pe care trebuie să le respecți și cărora trebuie să le răspunzi. Dacă te confrunți cu hărțuirea în Danemarca, cred că toată lumea are pe cineva mai în vârstă la care se poate adresa și care poate ajuta la rezolvarea acestei probleme.”

La finalul conversației noastre, elevii se întâlnesc din nou, veseli, cu profesorul lor de matematică.

„Au ratat ora de matematică, dar au învățat altceva care este, de asemenea, important. Asta face parte din a fi adult, să decizi ce este important.”, zâmbește Sanne Yde Schmidt. „Să fii o persoană în dreptul tău face parte din a te simți bine în pielea ta, iar asta previne bullying-ul.”

Una dintre elevele sale, Xenia Marie Biehl Wilkens, dă din cap aprobator. „Danemarca, ca țară, se pricepe să ne dea acest sentiment că suntem o persoană, suntem un individ și că suntem ascultați și văzuți.”

„Și important!”, adaugă Sanne. „Ești propria ta persoană, dar ca parte a unei comunități. Suntem separați, dar împreună”.