Danemarca autorizează construcția conductei de gaz Nord Stream 2 care trebuie să lege Germania de Rusia / Ce riscuri prezintă gazoductul pentru Europa

Construită deja în proporţie de peste 80%, conducta Nord Stream 2 aștepta să primească un permis emis de Danemarca pentru a traversa apele sale teritoriale, scrie Le Monde, citat de Rador.

Miercuri, 30 octombrie, Danemarca a autorizat construcția conductei de gaz Nord Stream 2, înlăturând astfel ultimul obstacol din calea finalizării acestei lucrări controversate care va aproviziona Europa cu gaz rusesc prin Marea Baltică.

Construită deja în proporţie de peste 80%, conducta Nord Stream 2, o investiție de zece miliarde de euro finanțată pe jumătate de gigantul rus Gazprom, ar trebui să permită dublarea livrărilor de gaze ruseşti către Germania.

Construcția sa era până acum blocată de lipsa unui permis emis de Danemarca pentru traversarea apelor sale teritoriale. Iniţial, proiectul iniţial de construcție prevedea o rută prin largul Insulei Bornholm, ca şi conducta Nord Stream 1, operațională din 2012.

Mai multe rute au fost propuse și refuzate, dar cea din sud-est, care a fost aleasă în cele din urmă, „prezintă cel mai mic risc și impact din punct de vedere al mediului și siguranței”, a precizat Agenția Daneză pentru Energie într-un comunicat.

Conducta a fost timp de câteva luni în centrul unei bătălii economice și geopolitice între Gazprom și partenerii săi europeni, pe de o parte – inclusiv compania franceză Engie – și Comisia Europeană, statele baltice, Polonia și președintele Statelor Unite, Donald Trump, de cealalată parte.

Pentru criticii săi europeni, finalizarea acestei conducte va crește dependența europenilor de gazul rusesc, va consolida influența Moscovei, în timp ce va slăbi Ucraina, aliată cu occidentalii, prin al cărei teritoriu trece o mare parte din gazul rusesc. În 2018, 43% din gazele ruseşti importate în Europa au trecut prin Ucraina.

Susținătorii proiectului i-au acuzat pe americani că s-au opus acestei conducte pentru a-şi promova mai bine exportul către „bătrânul continent” al gazelor de șist pe care Statele Unite le produc în cantități mari. De asemenea, ei au considerat că opoziția daneză la proiect a fost determinată de o presiune puternică a Statelor Unite în această privinţă – acuzaţie pe care Copenhaga a respins-o.

Sursa: LeMonde/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea/ Sursa: euronews.com