Danemarca face economii prin eliminarea unei zile libere cu semnificație religioasă ca să atingă bugetul necesar cheltuielilor militare. Sindicatele și biserica protestează, patronatele sunt mulțumite

Danemarca intenționează să-și onoreze angajamentul financiar față de NATO cu trei ani înainte de termenul-limită, înaintând parlamentului un proiect de lege pentru consolidarea veniturilor fiscale. Una dintre măsurile prin care se fac economii la buget este desființarea unei zile libere acordate pentru o sărbătoare publică de sorginte creștină ce datează de secole, scrie EUObserver, citată de Rador.

Guvernul danez, o coaliție de partide de centru-stânga și centru-dreapta, a găsit o cale de a ajunge mai repede la cheltuieli militare de 2% din PIB, o țintă convenită pentru 2030.

Cum? Eliminând o sărbătoare publică din calendarul angajaților, măsură care, conform ministrului federal al finanțelor, va aduce venituri suplimentare de 3,2 miliarde de coroane daneze (430 milioane euro) pe an.

„Eu personal cred că țara a scăpat relativ ieftin, cu un război pe continentul nostru, fiind în măsură să facem mai mult din ceea ce trebuie să facem în alianța noastră militară și pentru securitate danezilor prin abolirea unei sărbători publice”, a subliniat în decembrie premierul danez Mette Frederiksen.

La acea vreme Frederiksen afirmase că angajații nu vor primi nici un fel de compensații, deși în acest moment măsura prevede o creștere a salariilor cu 0,45% din 2024 pentru a se compensa eliminarea uneia dintre cele 11 zile libere de care beneficiază anual angajații danezi.

„Guvernul propune ca suplimentarea timpului de muncă să fie compensată corespunzător. Acest lucru înseamnă că atât angajații cu salariu fix cât și angajații plătiți cu ora vor fi plătiți de angajator pentru timpul muncit în plus”, a declarat pentru EUobserver ministrul muncii, Ane Halsboe-Jørgensen.

Ea a precizat: „Dacă vrem să ne protejăm securitatea națională, dată fiind invazia lui Putin din Ucraina, cu toate implicațiile ei mai ample, trebuie să contribuim cu toții”.

Sărbătoarea publică desființată, Store Bededag [„Ziua Generală de Rugăciune”; creată de fapt tot de stat, pentru comasarea mai multor sărbători neimportante/locale – n.trad.], e o sărbătoare creștină datând din secolul 17, marcată în a patra vineri de după Paște.

După 1770 aproape că nu s-au mai operat deloc modificări în privința sărbătorilor Bisericii Luterane Evanghelice, motiv pentru care episcopii țări consideră propunerea o „intruziune semnificativă în tradiția bisericii”. Corelația dintre desființarea unei sărbători publice și creșterea bugetului militar constituie un motiv de surprindere, se afirmă într-un comunicat comun al episcopilor danezi.

Critici au venit și din partea Confederației Sindicatelor Daneze (FH), care s-a reunit săptămâna trecută pentru a dezbate propunerea, calificată drept un „atac flagrant împotriva modelului [de muncă] danez” de către președinta Lizette Risgaard, citată de agenția de știri Ritzau.

Cu totul altfel a reacționat confederația patronatelor, Dansk Arbejdsgiverforening (DA), care sprijină deja propunerea guvernului, susținând că mulțumită ei forța de muncă se va mări cu 8.500 de angajați cu normă întreagă.

Dacă proiectul se conformează rigorilor parlamentare, ar putea fi adoptat în decurs de o lună, ceea ce înseamnă că perioada de contestare în parlament ar putea fi redusă, scrie cotidianul The Local.

Acest lucru îngrijorează în special sindicatele, care de obicei își votează deciziile colective primăvara.

Ministrul muncii asigură totuși că toate opiniile vor fi luate în considerare. „Legea este în prezent în consultare publică. Organizațiile relevante sunt consultate – inclusiv episcopii și sindicatele din Danemarca.” (Traducere: Andrei Suba)