Danemarca, marele producător de carne de porc, trece la dieta pe legume: În premieră mondială, guvernul se angajează să normalizeze dietele bazate pe plante / Alte țări îi calcă pe urme

Trine Krebs adoră legumele. „Când am în mâini o plantă pe care simt că este sănătoasă, o pot mirosi, simți, aproape că îi simt gustul în gură”, se entuziasmează femeia de 47 de ani pe platforma Zoom, scrie BBC.

Descrisă cu afecțiune de unii drept „Miss Leguma Danemarcei”, Krebs a câștigat premii pentru că susține o dietă bogată în plante. În acest scop, a organizat festivaluri culinare, a instruit bucătari și a inventat cântece. A apărut chiar și la o emisiune daneză de întâlniri, Farmer Looking for Love, și și-a învățat pețitorii să gătească leguminoase: primul a refuzat, al doilea a fost călduț, dar al treilea a fost cucerit în totalitate. „I s-a părut că are un gust extraordinar și a vrut să îi învăț pe toți prietenii lui”.

Cu toate acestea, nu toți cei din Danemarca împărtășesc pasiunea lui Krebs pentru leguminoase. Majoritatea danezilor – 57% – spun că nu sunt interesați să reducă cantitatea de carne pe care o consumă, ceea ce face din Danemarca națiunea europeană cea mai puțin interesată de reducerea consumului. Această reticență este în contradicție cu știința care arată impactul animalelor asupra planetei: alimentele pe bază de animale provoacă de două ori mai multe emisii decât cele pe bază de plante și reprezintă o amenințare majoră pentru păduri și biodiversitate. De asemenea, este în contradicție cu noile orientări dietetice ale Danemarcei, care recomandă doar 350 g de carne pe săptămână. Cei mai mulți danezi mănâncă de trei ori mai mult decât această cantitate (pentru americani, este de trei ori și jumătate).

Motivele acestei reticențe ar putea avea rădăcini adânci. „În creierele noastre suntem încă în savană, încercând să supraviețuim”, sugerează Krebs. Ea atrage atenția asupra modului în care dietele occidentale au devenit bogate în zaharuri simple, grăsimi și carne, în special în zonele mai reci ale Europei, menționând în același timp că istoria culturală mai recentă poate juca, de asemenea, un rol. „Ca și în Marea Britanie, Danemarca a avut odată gospodării mari, istorice, ale nobililor cu grădini frumoase, pline de cele mai bune fructe și legume. Apoi, acestea au dispărut”, spune ea. Acum, în loc să fie văzute ca fiind „sexy”, mâncărurile cu legume sunt prea des considerate o necesitate plictisitoare, adăugate la o masă „pentru sănătate, nu pentru plăcere”.

Cu toate acestea, guvernul danez are un plan de schimbare. În premieră mondială, în luna octombrie a acestui an, administrația lui Mette Frederiksen a publicat o foaie de parcurs națională pentru alimentația bazată pe plante. Documentul de 40 de pagini prezintă angajamentul țării de a normaliza dietele bogate în plante, precum și de a stimula producția de mai multe legume și proteine alternative. Conform recomandărilor sale, care acoperă întregul lanț alimentar, vor fi sprijinite toate tipurile de alimente, de la legume rădăcinoase organice până la înlocuitori de lactate procesate și ciuperci fermentate. Carnea și lactatele nu trebuie să dispară complet din meniu, dar scopul este ca acestea să joace un rol mai puțin dominant.

Walter Willet, profesor de nutriție la Universitatea Harvard, care a condus raportul Comisiei Eat-Lancet privind dieta optimă pentru o planetă sănătoasă, este „impresionat” de acest pas și nu cunoaște „niciun alt guvern” care să fi pus în aplicare un astfel de plan la nivel național. „Nu ar trebui să fim surprinși de faptul că Danemarca a preluat conducerea în acest efort; au fost cu un deceniu înaintea altor țări în ceea ce privește interzicerea grăsimilor trans și au fost un lider mondial în dezvoltarea energiei verzi”, notează el.

Dar elefantul – sau poate porcul – din această cameră este industria înfloritoare a cărnii din Danemarca. „Voi fi interesat să aflu cum au abordat această problemă”, spune Willet.

Rezerva lui Willet este bine plasată. Atunci când alte țări europene producătoare de carne au încercat să limiteze sau să înlocuiască produsele de origine animală pentru a aborda problema schimbărilor climatice, au întâmpinat împotriviri. Luna aceasta, Italia a interzis carnea pe bază de celule, după proteste din partea fermierilor. În Țările de Jos, un efort din 2019 de a reduce emisiile de azot prin cumpărarea de ferme zootehnice a stârnit proteste ample, conduse de tractoare.

Fiind singura națiune europeană cu „mai mulți porci decât oameni”, se poate spune că Danemarca este la fel de îndatorată intereselor industriei sale de creștere a animalelor ca orice națiune bogată și consumatoare de carne. Cu toate acestea, politicile sale de „plantare a plantelor” au reușit până acum să evite reacții violente. Chiar și democrații danezi de dreapta, care se opun unei posibile taxe pe emisii pentru agricultură, au acordat sprijin politic unei subvenții care susține planul.

Unii danezi speră acum că exemplul lor poate fi urmat și de alte națiuni bogate. Nu în ultimul rând, deoarece, cu ocazia summitului COP28 de anul acesta din Dubai, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură va publica propria foaie de parcurs pentru alimentație, recomandând țărilor occidentale să își reducă consumul de carne. De asemenea, pentru prima dată, două treimi din mâncarea servită la summit va fi vegană sau vegetariană.

Ce poate învăța lumea din planul Danemarcei pentru o schimbare bazată pe plante?

De la porci la mazăre

Cele mai importante ingrediente pentru reușită ar putea fi colaborarea între parteneri care nu sunt întotdeauna de acord, de la ONG-uri de mediu, la lideri de afaceri și fermieri. Cel puțin așa sugerează Rune-Christoffer Dragsdahl, secretarul general al Societății Vegetariene din Danemarca, care a contribuit la elaborarea planului. „Este clar că există prea multe animale în lume. Dar dacă vrei schimbare, ai nevoie de o alternativă convingătoare și inspirată, nu doar de critici.”

Semințele schimbării au fost semănate, explică Dragsdahl, în demonstrațiile inspirate de Greta Thunberg care au precedat alegerile din 2019 din Danemarca. Ca și în Marea Britanie, protestele în masă din acel an au făcut ca schimbările climatice să devină o problemă politică majoră și au determinat țara să adopte un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor cu 70%. Cu toate acestea, atingerea acestui obiectiv ar necesita schimbări pentru sectorul alimentar și agricol, printre multe altele. Pentru a contribui la aducerea dietelor pe bază de plante și a sistemelor alimentare în discuția națională, Societatea Vegetariană a înființat o nouă rețea pentru proteine vegetale.

Seminariile și conferințele rețelei au contribuit la formarea unor noi alianțe neobișnuite. Prima dintre acestea a fost un raport de viziune, realizat de cinci ONG-uri ecologice în colaborare cu nou înființata Asociație daneză a întreprinderilor bazate pe plante. Cel de-al doilea a fost o strategie de cercetare și dezvoltare bazată pe plante, elaborată de două ONG-uri ecologice care au colaborat cu Consiliul pentru agricultură și alimentație, care reprezintă numeroși crescători de animale danezi.

Iar al treilea a fost un nou „centru de cunoștințe” dezvoltat de Societatea Vegetariană și Organic Denmark, care militează, de asemenea, pentru creșterea animalelor – o pereche care, vă puteți imagina, are puține interese comune. Dar au căutat punctele comune pentru a realiza acest parteneriat. „Ne-am concentrat pe nevoia ca mai multe produse pe bază de plante să fie produse fără pesticide”, explică Dragsdahl.

Evidențierea potențialului de creare de locuri de muncă este, de asemenea, esențială, adaugă Auken. Danemarca înregistrează deja pierderi de locuri de muncă în sectorul produselor lactate și al abatorizării, în parte din cauza creșterii costurilor de producție ca urmare a războiului din Ucraina. Noua industrie bazată pe plante poate oferi speranța unei schimbări, spune Auken. „Dacă obținem 2% din această piață bazată pe plante, ar putea însemna între 20.000 și 40.000 de locuri de muncă, ceea ce este foarte mult în Danemarca”.

Este esențial, de asemenea, să se păstreze spiritul de cooperare în realizarea planului. Iar la acest lucru contribuie crearea suplimentară a unei subvenții pentru alimente pe bază de plante. Acest fond de 1,25 miliarde de coroane (155 milioane de lire sterline/195 milioane de dolari) va sprijini creșterea producției pe bază de plante, jumătate din sumă fiind destinată proiectelor legate de alimentele organice.

În prima rundă de finanțare a grantului, anunțată săptămâna aceasta, predomină inițiativele care vizează reconversia profesională a bucătăriilor și serviciilor alimentare din Danemarca. Propria propunere a lui Krebs, care implică o „echipă de călătorie vegană” pentru a instrui bucătari din întreaga țară, s-a numărat printre cele care au primit finanțare. O „bancă de cunoștințe” centralizată pentru bucătari și o nouă diplomă vegetariană pentru școala de ospitalitate din Danemarca au primit, de asemenea, sprijin.

De asemenea, au fost alocate fonduri pentru proiecte care sporesc volumul și calitatea ofertei: de la cercetarea unor noi tehnici de fermentare, la producția de brânzeturi și iaurturi pe bază de plante. Cu toate acestea, sprijinul pentru produsele și bucătăria pe bază de plante nu poate merge prea departe dacă cererea consumatorilor nu este suficientă. Prin urmare, a doua cea mai mare parte a finanțării a mers către proiecte care vizează încurajarea persoanelor fizice și sprijinirea comercianților cu amănuntul. Această tranșă include o Săptămână națională a legumelor, un „Foodjam” educativ în cadrul Festivalului Roskilde 2024 din Danemarca și un proiect „Make it Easy” care implică lanțurile de supermarketuri.

Între timp, în afara țării, o colaborare între Consiliul danez pentru agricultură și alimentație, ambasada Danemarcei la Londra și Asociația Soil din Regatul Unit va încerca să dezvolte piața britanică pentru exporturile daneze.

Punând un accent atât de mare pe stimularea cererii, mai degrabă decât pe măsuri punitive, politicienii danezi speră că sectorul agricol danez va vedea în alimentația bazată pe plante o oportunitate de a crea noi competențe și locuri de muncă, și nu o amenințare la adresa mijloacelor lor de trai. „Este o soluție climatică atât de importantă. Este la fel de importantă ca și turbinele eoliene”, spune Auken despre schimbarea regimului alimentar. „Nu trebuie să fie o luptă uriașă cu fermierii, ca în Olanda, sau între vegani și carnivori. Ci despre obținerea unei culturi alimentare mai interesante.”

Ce pot învăța alte națiuni?

Alte națiuni au început deja să ia aminte. În Portugalia, Asociația vegetariană (AVP) propune un Plan național pentru proteinele de origine vegetală. Și, deși un fond de tip danez pentru producția de leguminoase a fost respins de parlament la începutul acestui an, a primit sprijin atât din partea partidelor de stânga, cât și din partea celor de dreapta, spune Joana Olivereira de la AVP.

În Germania, guvernul a alocat 38 de milioane de euro în bugetul pentru 2024 pentru promovarea proteinelor pe bază de plante, a proteinelor fermentate cu precizie și a proteinelor cultivate pe celule, alături de transformarea agriculturii. Jens Tuider de la ProVeg International, cea mai mare organizație vegetariană la nivel mondial, a descris mișcarea ca fiind o „schimbare de paradigmă”, deși observă că suma unică este încă inferioară promisiunii de finanțare mai mare a Danemarcei și planului mai „cuprinzător”.

„Ne așteptăm ca foaia de parcurs a FAO pentru atingerea nivelului de 1,5C să stabilească recomandări pentru ca națiunile mari consumatoare să își limiteze consumul de carne, iar – având deja un rol de lider în Alianța „Dincolo de petrol și gaze” – nu este poate o surpriză că Danemarca dă din nou exemplul”, spune Helen Harwatt, cercetător la grupul de reflecție Chatham House.

Schimbarea pe bază de plante este, de asemenea, determinată de concurența în comerțul global. În luna decembrie a acestui an, de exemplu, Coreea de Sud își va anunța propriul plan de promovare a industriei alimentare pe bază de plante și a descris deja această piață ca fiind un „nou motor de creștere”.

Cu toate acestea, un plan național de tip danez nu va fi potrivit pentru toți. Ciniro Costa Jr., om de știință de la Alliance of Biodiversity International și CIAT, subliniază că multe țări cu venituri mici și medii, precum Brazilia, se bazează pe produsele animaliere și nu pot face schimbări rapide. În schimb, acesta sugerează că alte intervenții de reducere a emisiilor ar putea fi utile în acest caz, cum ar fi îmbunătățirea pășunilor și introducerea pășunatului prin rotație.

Și Danemarca mai are încă multe de învățat de la alte țări, în special în ceea ce privește rețetele și bucătăria bazată pe plante.

„În India, există deja o dependență substanțială de dietele pe bază de plante, influențată de factori culturali, religioși și economici”, spune Sanjay Sethi, director executiv al Plant Based Foods Industry Association (Asociația industriei alimentelor pe bază de plante), deși observă că este nevoie, de asemenea, să se răspundă la creșterea cererii de carne.

Pentru Danemarca, o țară cu o alimentație tradițională pe bază de carne, schimbarea obiceiurilor este poate una dintre cele mai mari provocări care o așteaptă. Cu toate acestea, modul în care o astfel de dietă poate fi interpretată pe bază de plante este un lucru pe care noii bucătari instruiți îi vor ajuta pe danezi să îl descopere.