Danemarca plănuieşte să-şi crească prezenţa militară în Groenlanda cu noi nave de inspecţie şi patrule cu sănii trase de câini

Guvernul danez a propus achiziţia a două noi nave de inspecţie în zona arctică şi creşterea numărului de patrule cu sănii trase de câini pentru a-şi spori prezenţa militară în Groenlanda, insula pe care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a pus ochii, transmite Reuters, citând mass-media locale, transmite Agerpres.

Guvernul a mai propus modernizarea aeroportului din Kangerlussuaq, o fostă bază militară americană din vestul insulei, astfel încât să găzduiască avioane F-35, au transmis vineri posturile DR şi TV2.

Danemarca a alocat deja 400 milioane de dolari pentru a întări supravegherea şi culegerea de informaţii în Arctica şi Atlanticul de Nord cu drone cu rază lungă.

Trump şi-a reafirmat în această săptămână ambiţia de a obţine controlul asupra Groenlandei, teritoriu arctic semiautonom al Danemarcei, pe care viitorul preşedinte al SUA îl consideră crucial pentru securitatea ţării sale.

Danemarca, deşi responsabilă cu securitatea şi apărarea Groenlandei, dispune de capacităţi militare limitate pe vasta insulă. În prezent, acestea se rezumă la patru nave de inspecţie învechite, un avion de supraveghere Challenger şi 12 patrule cu sănii trase de câini – toate acestea pentru a monitoriza o zonă de patru ori mai mare decât suprafaţa Franţei.

Tradiţia săniilor trase de câini pentru patrulare în Groenlanda datează din Al Doilea Război Mondial, patrularea fiind asigurată de o unitate a marinei regale daneze.

După mai bine de un deceniu de reduceri drastice ale cheltuielilor de apărare, Danemarca a alocat anul trecut 190 miliarde de coroane (26 miliarde de dolari) pentru armată pe zece ani, o parte fiind destinate Arcticii.

Deputaţii danezi au început vineri discuţii, îndelung amânate, cu privire la împărţirea acestor fonduri, care sunt alocate progresiv prin acorduri politice. Discuţiile începute vineri se axează pe partea din buget care ar trebui să meargă spre necesităţile de apărare ale Groenlandei.

În cursul săptămânii, ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen a spus că este nerăbdător să îl informeze pe Trump despre ‘masiva’ consolidare militară daneză de la precedentul mandat al acestuia de preşedinte.

Totuşi, ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, a admis joi că investiţiile militare necesare au fost ‘neglijate mulţi ani’.

Luna trecută, el a declarat că ar trebui suplimentate fondurile pentru prezenţa militară daneză în Arctica, dar nu a oferit date concrete.

‘Preocupările Statelor Unite sunt reale şi există unele probleme foarte concrete, uriaşe în legătură cu Groenlanda’, a declarat pentru Reuters analistul şi comandant de navă în retragere Jens Wenzel Kristoffersen.

‘Statele Unite trebuie să se simtă în siguranţă în această zonă şi, dacă Danemarca nu face ceva în această privinţă, vor trebui să se ocupe de aceasta ele însele’, a adăugat el.

Armata SUA menţine o prezenţă permanentă la baza spaţială Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Locaţia strategică este vitală pentru armata SUA şi sistemul său de alertă timpurie anti-rachete balistice, întrucât ruta cea mai scurtă din Europa spre America de Nord traversează insula.

Joi, ambasada SUA la Copenhaga a declarat că nu există planuri de creştere a prezenţei militare americane în Groenlanda.