Danemarca pregătește un plan de a trimite prizonieri străini în închisorile din Kosovo pentru a-și ușura sistemul penitenciar

Comitetul ONU împotriva Torturii cere guvernului danez să se abțină de la „închirierea închisorilor în afara teritoriului său”, deoarece aceasta ar presupune „discriminare față de deținuți pe baza naționalității sau statutului lor de familie”, potrivit Rador Radio România.

În vremuri de atacuri la adresa drepturilor omului în întreaga lume și de politici discutabile de externalizare a granițelor, Balcanii devin o regiune din ce în ce mai căutată pentru găsirea de soluții la problemele nerezolvate acasă. Conștientă de acest lucru și confruntă cu o supraaglomerare gravă în închisorile sale, Danemarca lansează un plan de transfer a sute de prizonieri străini în Kosovo, cu scopul de a uşura sistemul său penitenciar, decizie care a stârnit indignare în rândul organizațiilor neguvernamentale.

Proiectul a fost conceput în 2021 și este realizat de guvernul social-democrat al lui Mette Frederiksen. În primăvara anului 2022, Pristina și Copenhaga au semnat un acord inițial pentru transferul a până la 300 de prizonieri din închisorile daneze în Kosovo, iar anul trecut și guvernul kosovarului Albin Kurti și-a dat aprobarea. Acesta a marcat începutul renovării închisorii Gjilan, situată la 50 de kilometri sud de capitala țării.

Concret, planurile Danemarcei presupun transformarea unui penitenciar kosovar într-o închisoare în care nu pot fi găzduiți prizonierii condamnați pentru terorism, crime de război sau cei cu probleme de sănătate mintală, dar pot fi găzduiți prizonierii condamnați pentru infracțiuni în Danemarca care trebuie deportați după ispășirea pedepsei.

Renovarea unității, care este în curs de desfășurare fără o dată clară de finalizare, a suferit mai multe întârzieri și vizează în prezent o dată de deschidere în 2026.

„[Acest plan] este un mesaj fără echivoc și clar pentru infractorii deportați că viitorul lor, chiar și în timpul condamnării lor, nu va fi în Danemarca”, a declarat ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, în timpul unei vizite la închisoare în septembrie.

Ca monedă de schimb, Kosovo a fost de acord să primească aproximativ 200 de milioane de euro de la Danemarca; bani care, potrivit guvernului său, vor fi alocați sistemului penitenciar din Kosovo și unui proiect de energie regenerabilă. Argumentul Copenhagăi este că speră să reducă rata mare de supraaglomerare din închisorile sale, care a ajuns la 101,2% în 2023, cel mai înalt nivel din ultimele opt decenii.

Comitetul ONU împotriva Torturii a investigat deja cazul. Danemarca „ar trebui să se abțină de la închirierea închisorilor în afara teritoriului său și să se asigure că deținuții nu sunt discriminați pe baza naționalității sau a statutului lor de familie”, a conchis organismul într-un document din 2023 „Nu ne vom schimba planurile […] pentru că Comitetul ONU împotriva Torturii consideră că este în conflict cu drepturile omului”, a răspuns deputatul social-democrat danez Bjør Brandenborg, potrivit declarațiilor sale publicate în ziarul digital „Altinget”.

„Preocuparea nu este legată de profilul prizonierilor [care vor fi trimiși în Kosovo], ci de responsabilitatea Danemarcei în temeiul dreptului internațional”, a declarat pentru acest ziar Marie Torp Christensen, purtătorul de cuvânt al ONG-ului danez Dignity, care este dedicat luptei împotriva torturii în întreaga lume. Alții au sugerat, de asemenea, că pactul poate constitui o încălcare a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (UE), în special a Articolului 4, care interzice tortura și pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante.

Proiectul a fost denunțat de diverse organizații neguvernamentale și a făcut chiar obiectul unor întrebări în Parlamentul European din partea europarlamentarilor Partidului Socialiștilor Europeni (PSE). Potrivit petiției, acordul este rezultatul unei „abordări periculoase” care „încearcă să economisească costuri, ignorând în același timp noțiunile de reabilitare a deținuților sau respectarea drepturilor fundamentale și a demnității umane”. În plus, se creează un „precedent” în cadrul spațiului juridic unic.

Potrivit rapoartelor, este posibil ca unii membri ai închisorii să nu vorbească bine daneză. Există, de asemenea, îngrijorarea că deținuții nu au acces echitabil la asistență medicală și că familiile lor pot întâmpina obstacole în vizitarea lor.

Cu toate acestea, în ciuda îndoielilor cu privire la posibilitatea ca centrul kosovar să-și deschidă efectiv porțile, guvernul lui Frederiksen – care în trecut a susținut chiar politicile xenofobe ale extremiștilor Partidului Popular Danez – a insistat în mod repetat că nu va da înapoi. Atât de mult încât ministrul Justiției Humelgaard a efectuat deja mai multe vizite în Kosovo, iar autoritățile locale au confirmat, recent, că planul este încă în vigoare, cu ideea inițială de a găzdui aproximativ 100 (din cei 300) de prizonieri, în cadrul unui acord care ar trebui să dureze 10 ani.

În ianuarie anul trecut, Ismail Dibrani, directorul sistemului penitenciar din Kosovo, a confirmat de asemenea că „au existat deja solicitări atât din partea Belgiei, cât și din partea Regatului Unit”, potrivit ziarului „Telegrafi”. Dibrani a mai subliniat că autoritățile kosovare „nu au niciun interes” să accepte aceste cereri în acest moment. Planul este în concordanță cu ideea guvernului Giorgiei Meloni de a deporta migranții în Albania, pentru a le procesa cererile de azil acolo, în loc să facă acest lucru în Italia. Guvernul danez nu a răspuns unei cereri scrise de informații trimise de ziarul menţionat.

Sursa: EL PERIODICO / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea