Daniel David: Reforma europeană a universităților. E bună? Unde suntem noi?

În urmă cu patru zile, în 18 ianuarie 2022, Comisia Europeană și-a prezentat Strategia europeană pentru universități, Strategie care va greva decisiv aria europeană a educației în următorii ani.

În sinteză, conform acestei Strategii, universitățile trebuie focalizate simultan pe excelență și incluziune și sunt văzute (a) ca un mod european de viață, într-o legătură bidirecțională universitate-societate, și (b) ca cei mai potriviți actori pentru a aborda probleme societate globale, deoarece integrează trei elemente fundamentale: educație-cercetare-inovare. Comisia Europeană se angajează prin această Strategie la patru direcții majore de acțiune asupra universităților:

1. Întărirea componentei europene prin: alianțe transnaționale (alianțele universităților europene și alte consorții similare sunt văzute ca exemple relevante); susținerea alianțelor transnaționale pentru a avea personalitate juridică; oferirea de certificare multiplă sub cupola „European Degree label”; inițiativa „European Student card”.
2. Tratarea universităților ca instituții ale modului de viață european: calitate și competențe pentru profesiile viitorului (ex. prin inovații pedagogice; microcredențiale; învățarea pe parcursul vieții („lifelong learning”), ecosisteme sociale, angajabilitate etc.); diversitate și incluziune; valori democratice (incluzând libertatea academică/autonomia universitară).
3. Tratarea universităților ca actori cheie în transformările digitale și verzi. În această direcție, cu impact direct pe educație, trebuie să fim atenți la recomandarea din Strategie, care vorbește despre continuarea postpandemie a sistemului hibrid în educație (pg. 12): „…During the COVID-19 pandemic, the higher education sector showed its ability to adapt to the new situation. It became evident that digital solutions cannot and should not fully replace physical activities. The future should be based on hybrid solutions representing a good balance between physical presence and digital tools.”.
4. Tratarea universităților ca agenți ai leadershipului și competitivității europene globale (ex. promovarea ariei educaționale europene la nivel global în demersuri comune de tip „Team Europe approach”, nu doar individuale; consorții transeuropene; recunoașteri reciproce transeuropene de diplome/competențe; circulația/mobilitatea rapidă a competențelor).

Citește analiza integrală pe Edupedu.ro