“Dark Romance”: ambiguitățile unui gen literar fascinant

Un subgen literar apărut în anii 2010 și devenit foarte popular în anii 2020, dark romance se încadrează în categoria poveștilor de dragoste nesănătoase, prezentând relații care sunt uneori condamnate de morală sau de lege. Ce putem învăța din succesul tot mai mare al acestor romane sulfuroase, care prezintă relații amoroase nuanțate de violență?, se întreabă boursorama.com.

Ascensiunea fulminantă a „Dark Romance”, impulsionată de rețele sociale precum TikTok cu hashtagul #BookTok, ridică întrebări profunde cu privire la modul în care aceste povești sunt prezentate și primite de un public tânăr, în principal feminin, care poate fi definit ca un public pasionat. Controversate pentru dinamica puterii și violența lor, aceste romane atrag totuși multe cititoare, permițându-le să experimenteze emoții intense într-un mediu sigur. Cum putem înțelege acest fenomen?

Un gen în plină dezvoltare

De la succesul cărții Fifty Shades of Grey a lui E.L. James, noul roman de dragoste a devenit un adevărat motor economic în domeniul editorial, inclusiv în rândul tinerilor cititori. În ceea ce privește Dark Romance, serii precum 365 de zile de Blanka Lipińska sau Captive de Sarah Rivens au ajuns la milioane de cititori și consolidează locul acestui subgen în industria cărții.

Un aspect esențial al dark romance este modul în care aceste romane circulă în cadrul comunităților online. Pe TikTok, prin #BookTok, mii de videoclipuri le recomandă, iar extrase și analize emoționale ale personajelor sunt distribuite. Cititorii devin astfel critici care recomandă, schimbând idei între ei într-un spațiu în care emoția primează adesea asupra criticii literare.

Acest spațiu comunitar creează un loc în care romanele sunt discutate în afara circuitelor critice tradiționale, în care cititoarele tinere își împărtășesc poveștile și creează o rețea de influență, propulsând titluri care nu s-ar fi bucurat niciodată de un asemenea succes fără rețelele sociale. Această viralitate explică în mare măsură de ce titluri precum Captive au fost citite de milioane de oameni chiar înainte de publicarea lor oficială.

Căutarea intensității emoționale

Dark romance explorează zonele gri ale iubirii și dorinței. Acesta este definit de povești în care relațiile de putere se află în centrul narațiunii, cel mai adesea marcate de violență latentă sau explicită între protagoniști; acestea devin un teren de joacă emoțional complex pentru cititor, în care povestea de dragoste, coloana vertebrală a romanului, se termină întotdeauna cu bine.

În aceste romane, eroinele se află adesea într-o poziție supusă în fața eroilor masculini dominanți din punct de vedere fizic și/sau psihologic, iar poveștile sunt adesea criticate pentru imaginea ambiguă pe care o transmit despre relațiile amoroase; în ciuda acestui fapt, ele sunt un adevărat succes pentru multe cititoare tinere.

Ceea ce deosebește acest subgen de alte tipuri de romane de dragoste (new romance, young adult sau new adult combinate) este intensitatea emoțională pe care cititoarele o experimentează prin lectura lor. Contrar ideii larg răspândite că aceste romane încurajează violența, multe cititoare le văd ca pe o zonă „sigură” în care să exploreze emoțiile puternice, păstrând în același timp controlul.

Aici intervine specificul dark romance: îți permite să explorezi dinamica puterii și a supunerii, rămânând în același timp într-un cadru pur ficțional. La fel ca un film de groază, lectura generează teamă și suspans, dar atunci când cartea este închisă, totul se oprește. Succesul său poate fi văzut ca un simptom al unui “malaise” contemporan din ce în ce mai palpabil, în special în rândul tinerilor.

Într-o societate marcată de mișcări precum #MeToo, în care problema reprezentării violenței sexiste și sexuale se află în centrul dezbaterilor, aceste romane pot părea să contrazică discursurile privind egalitatea de gen și consimțământul, dar nu este atât de simplu.

Conștientizarea exceselor, nu trivializarea lor

Tinerele cititoare de dark romance nu sunt consumatoarele pasive pe care unii preferă să și le imagineze: ele citesc mult, uneori mai multe romane pe săptămână, de cele mai multe ori mai multe pe lună. După cum arată primele sondaje pe această temă, printre care unul realizat în mai-iunie 2024 în rândul fetelor de liceu, aceste cititoare manifestă o veritabilă retragere față de relațiile de dominare și violență prezente în romane. O elevă de liceu intervievată de Arnaud Genon, PRAG la INSPÉ al Academiei din Strasbourg, a declarat că aceste texte ar putea face cititorii mai conștienți de violența anumitor comportamente: „Este un lucru bun să le arăți cititorilor violența acestor acte pentru ca ei să realizeze cât de absurd este”. Acest citat ilustrează o receptare în care emoția este canalizată pentru a conștientiza excesele, în loc să le banalizeze.

Dark romance, departe de a incita pur și simplu la violență, poate juca, prin urmare, un rol preventiv, chiar dacă această înțelegere variază în funcție de maturitatea și vârsta cititorilor, după cum subliniază unii dintre ei, îngrijorați de faptul că fetele foarte tinere și mai imature au acces la acest tip de conținut. Acest lucru evidențiază importanța susținerii acestor lecturi, a încurajării unui cadru în care tinerii să le poată discuta liber cu prietenii și familia sau în cadrul comunităților de lectură critică, pentru a evita lectura la valoarea nominală.

Prin urmare, acest act al lecturii poate fi asimilat catharsisului, oglindind anxietățile noastre contemporane. Cititorii trec prin experiențe emoționale puternice, conflictuale, dar în siguranță, deoarece știu că au control asupra narațiunii.

Într-o societate în care tinerele femei sunt confruntate în mod regulat cu porunci paradoxale în multe domenii, în special în ceea ce privește noțiunile de libertate și supunere, dark romance le oferă un teritoriu în care pot explora aceste tensiuni, fără a fi nevoite să le experimenteze. Emoționalitatea devine astfel punctul central al receptării.

Aceste tinere cititoare sunt pe deplin conștiente de personajul lor fictiv și, ca loc de explorare, unele chiar văd în spatele dark romance emanciparea feminină: tânăra eroină constrânsă și în sclavie care se va elibera din această cămașă de forță și se va maturiza. Seria Captive este un exemplu în acest sens: între volumul 1 și volumul 2, relațiile dintre personaje sunt complet inversate, iar unele tinere nu văd în roman decât povestea eliberării unei femei de trecutul său dificil. Există tot atâtea interpretări câți cititori există, inclusiv dark romance.

Succesul acestor romane persistă, deoarece oferă o formă de confort în fața incertitudinii relațiilor umane din lumea reală: eroina sfârșește prin a-și „vindeca” torționarul sau prin a prelua controlul asupra relației. Această idee de izbăvire, în ciuda violenței inițiale, redă o formă de control cititorilor, care văd în acest conținut un spațiu de explorare a relațiilor interpersonale complexe, fără a accepta aceste comportamente în propria lor viață.

Pentru unii cititori, mama sau sora lor mai mare este cea care a inițiat această descoperire și nu este neobișnuit să vezi mame și fiice alegând fiecare o poveste de dragoste întunecată de pe rafturi și apoi făcând schimb după ce le-au citit. În cercurile cele mai deschise, citirea acestor povești este însoțită de discuții și schimburi în cadrul cercului familial. De îndată ce vestea se răspândește, lectura devine un spațiu critic și de reflecție, evitând interpretările simpliste sau periculoase, ca parte a prevenirii mai degrabă decât a incitării.

Nevoia de sprijin

Dark romance și lectura sa, ca fenomen social, nu trebuie demonizate, ci sprijinite. Problema receptării sale de către cititoarele foarte tinere (sub 14 ani) ridică întrebări legitime. În loc să condamnăm această lectură, pare mai productiv să o sprijinim, să discutăm cu ele și să creăm locuri în care ele să poată reflecta asupra reprezentărilor pe care le întâlnesc în ficțiune.

Reacțiile lor pe rețelele de socializare, cum ar fi „Oh, e atât de frumos Ash, mi-ar plăcea un tip ca el”, îi îngrijorează adesea pe observatorii externi. Dar este important să ne amintim că acestea sunt adolescente, în general mai interesate de provocare decât de identificare pe site-urile de socializare.

Angajamentul lor față de aceste personaje este mai mult ludic decât aspirațional și nu ar trebui să privim receptarea de către tineri a dar romance prin prisma noastră de adulți. Dimpotrivă, trebuie să plasăm reacțiile lor în contextul vieții lor, unde provocarea, experimentarea și nevoia de a explora identități multiple sunt obișnuite.

În cuvintele lui Hervé Glevarec, director de cercetare la CNRS și sociolog al practicilor culturale și media contemporane: „Gustul cultural nu mai poate fi gândit independent de contextul în care se exprimă; el este modelat de situații sociale și de rețele de sociabilitate”.

În acest sens, dark romance devine acest teren de joacă emoțional în care adolescentele își pot exprima dorințele, frustrările și fanteziile, știind în același timp că este vorba de ficțiune, astfel încât nu se pune problema dacă aceste tinere cititoare ar trebui sau nu să citească acest stil, ci de a se asigura că o fac într-un cadru în care pot vorbi despre asta și pot înțelege ce explorează prin lectura lor. Acest gen, care este violent și transgresiv, nu este doar o lectură vinovată: este un spațiu în care ei se pot confrunta cu aceste povești, în siguranță, și în care le pot domina.

Articol scris de Magali Bigey, profesor cercetător în științele informației și comunicării, Laboratorul ELLIADD, Universitatea din Franche-Comté – UBFC