Datele arată că numărul de înscrieri în școlile publice din SUA este în scădere la nivel național

Datele Biroului de recensământ din Statele Unite arată că înscrierea în ciclurile  în clasele 1-12 și-a continuat traiectoria descendentă în 2022, iar experții spun că este vorba de mai mult decât de scăderea ratei natalității, relatează NBC News.

Din ce în ce mai mulți părinți americani renunță la școlile publice pentru copiii lor.

Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani înscriși în școlile publice a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale din 2012 până în 2022, potrivit unei analize a NBC News a datelor Biroului de recensământ, chiar dacă populația totală a crescut.

Analiza NBC News a constatat următoarele:

• 87,0% dintre copii erau înscriși în școlile publice în 2022, față de 90,7% în 2012.
• În Kentucky, ponderea copiilor de vârstă școlară înscriși în școlile publice a scăzut cu aproape 8 puncte procentuale.
• În Carolina de Sud, ponderea copiilor înscriși în școli publice a scăzut cu 7,4 puncte procentuale.
• În Alaska, rata de înscriere a scăzut cu aproape 7 puncte procentuale.

Modificarea numărului de înscrieri în școlile publice

Din 2012 până în 2022, ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care frecventează o școală publică a scăzut peste tot, cu excepția Delaware și Rhode Island.

În aceeași perioadă, procentul de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani înscriși în școli private a crescut cu 2 puncte procentuale, conform datelor Biroului de Recensământ. Școlile charter au înregistrat o creștere similară, potrivit National Alliance for Public Charter Schools, un grup non-profit dedicat promovării școlilor charter.

Educatorii și cercetătorii spun că această oscilație a fost cauzată în parte de legile care au vizat școlile publice, sprijinind în același timp alternativele.

„[Creșterea școlilor charter] este un fir al unei campanii mai largi de privatizare”, a declarat Abbie Cohen, doctorand în cadrul Școlii de Educație și Studii de Informare de la UCLA. „Aceste două lucruri se întâmplă în același timp și nu cred că este o coincidență.”

Politicile care fac ca opțiunile private, charter și de educație la domiciliu să fie mai accesibile familiilor – denumite „alegerea școlii” de către susținători – s-au extins rapid din 2022. Astfel de politici acordă familiilor fonduri publice pentru școlarizarea alternativă sub formă de vouchere, burse cu credit fiscal, credite fiscale rambursabile și altele. În 2023, cel puțin 146 de proiecte de lege privind alegerea școlii au fost introduse în 43 de state, potrivit FutureEd, un grup de reflecție axat pe educație de la Universitatea Georgetown.

Programe de alegere a școlii adoptate în funcție de an

Anul trecut au fost adoptate 19 legi privind alegerea școlii în 17 state, printre care Carolina de Sud și Florida, care au înregistrat unele dintre cele mai dramatice scăderi ale numărului de elevi înscriși în școlile publice.

Ca parte a impulsului pentru alegerea școlii, statele elimină limitele de venit și alte cerințe de eligibilitate, permițând familiilor cu venituri mai mari să primească beneficii. Opt state au adoptat astfel de legi sau au creat astfel de programe în 2023, arată datele FutureEd, ceea ce duce numărul total de state cu astfel de programe – denumite în mod obișnuit „alegere universală a școlii” – la 10.

Deși Kentucky a înregistrat cei mai mulți elevi care au părăsit școlile publice, este unul dintre cele 18 state care nu au un program de alegere a școlii, iar statul nu finanțează școlile charter. Educația la domiciliu și „microschooling”, în care elevii sunt educați acasă împreună și pot fi supravegheați de o altă persoană decât propriii părinți, sunt alternative din ce în ce mai populare. Un sondaj EdChoice/Morning Consult a raportat că 15% dintre părinții din Kentucky preferă educația la domiciliu, comparativ cu 9% dintre părinții din întreaga țară.

Robert Enlow, directorul executiv al grupului non-profit de susținere a alegerii școlii EdChoice, a declarat că este „agnostic” în ceea ce privește opțiunile alese, dar crede că banii ar trebui să urmeze fiecare elev oriunde ar merge.

„Familiile spun: „Lăsați-mă să am resursele care mi se cuvin, pe care le primesc prin impozite și care sunt puse deoparte pentru copilul meu, iar apoi lăsați-mă să aleg””, a spus Enlow.

În același timp în care statele promovează programele de alegere a școlii, școlile publice – care se confruntă deja cu scăderea numărului de înscrieri – s-au confruntat cu reduceri bugetare, cu lipsa profesorilor și cu legi și lupte legate de ceea ce se predă în clasă.

Mai mult de 20 de state au luat în considerare proiecte de lege începând cu 2022 care ar oferi părinților mai mult control asupra programului de învățământ din școlile publice, de la acordarea accesului părinților la materialele de curs înainte de orele de curs, până la interzicerea instruirii privind orientarea sexuală și genul și permiterea părinților de a-și exclude copiii de la orice cursuri.

Un stat care a promovat astfel de legi este Florida. Statul a adoptat mai multe legi privind drepturile părinților începând cu 2020, inclusiv modificări care să faciliteze părinților interzicerea cărților de la cursuri, interzicerea discutării sexualității și a identității de gen în clasele mai mici și interzicerea predării teoriei rasiale critice la cursuri.

Populația cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani din Florida a crescut cu 9% din 2012, dar analiza NBC News a constatat că numărul de înscrieri în școlile publice a scăzut cu 7% în acest interval.

Andrew Spar, președintele Asociației pentru Educație din Florida, cel mai mare sindicat al profesorilor din stat, a declarat că noile legi au direcții neclare și pun cătușe la capacitatea profesorilor de a instrui fără teama de represalii pentru ceea ce se discută la clasă.

„În Florida, există atât de multă microgestionare a școlilor noastre publice, atât de multe reguli și legi birocratice care ne stau în cale, încât devine din ce în ce mai dificil pentru noi să ne facem treaba”, a declarat Spar. „Profesorii sunt defăimați; ei nu își pot face treaba”.

Cohen, de la UCLA, a declarat că părinții își dezincriu elevii din școlile publice atunci când fie consideră că programa școlară nu predă o istorie corectă, fie speră la schimbări mai conservatoare în politicile și programele școlare. Cercetarea sa a constatat că reducerile de fonduri se numără printre politicile care „alimentează neîncrederea” în școlile publice și ar putea conduce familiile către alternative.

Statele cu cele mai mari scăderi în ceea ce privește înscrierea în școlile publice au, de asemenea, cele mai mici cheltuieli per elev, arată datele Biroului de recensământ. Educatorii și cercetătorii se întreabă dacă școlile publice își vor reveni după recentele scăderi ale înscrierilor, în timp ce districtele se confruntă cu un val de dificultăți financiare și închideri.

„Cei care suferă cel mai mult sunt elevii care au fost cel mai mult marginalizați istoric în societate”, a spus Cohen. „Când mai mulți copii părăsesc școlile publice, înseamnă mai puțină finanțare pentru școlile publice, iar cei care rămân, rămân cu mai puțin”.