Datoria Franței atinge nivelul stratosferic de 3.303 miliarde de euro

Datoria publică a Franței a atins 3.303 miliarde de euro în al treilea trimestru din 2024, adică 113,7% din PIB, potrivit estimărilor INSEE publicate vineri. Acesta este cel mai ridicat nivel atins vreodată în termeni absoluți și cel mai ridicat de la începutul anului 2022 în termeni procentuali, scrie Le Figaro.

În ultimele trei luni, datoria a crescut cu „71,7 miliarde de euro”, comparativ cu 69 de miliarde de euro în al doilea trimestru, potrivit Insee. Această creștere s-a datorat în principal datoriei publice, care a crescut cu aproape 60 de miliarde de euro, potrivit statisticii naționale. În același timp, a crescut și datoria la asigurările sociale, precum și datoria administrațiilor locale, deși „ușor”. Reamintim că, în primul trimestru, aceasta crescuse deja la 3.159,7 miliarde de euro, apoi la 3.228,4 miliarde de euro în al doilea, reprezentând 112% din PIB.

Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere creșterea fulminantă înregistrată de la începutul anilor 2000. De la 1.082 de miliarde de euro la începutul anului 2004, datoria Franței s-a triplat în douăzeci de ani. Iar ritmul se accelerează: în doar șapte ani sub președinția lui Emmanuel Macron, aceasta a crescut cu peste 1.000 de miliarde de euro. Criza Covid și abordarea „cu orice preț” și-au spus cuvântul, desigur, dar Franța este singura țară din Europa care nu și-a redus datoria de atunci, a avertizat guvernatorul Banque de France, François Villeroy de Galhau. Doar Grecia și Italia stau mai prost, atunci când măsurăm datoria în raport cu PIB-ul, potrivit datelor Eurostat.

Va atinge datoria vârful în 2027?

Ca urmare, printre altele, a creșterii poverii datoriei, finanțele publice continuă să scape de sub control. Depinde de noul guvern să limiteze deficitul public până în 2025, când acesta se va ridica la 162,4 miliarde de euro în 2024, adică 6,2% din PIB. Interpelat pe această temă joi seara pe France 2, François Bayrou a declarat că dorește „un plan de reechilibrare a finanțelor publice” pe o perioadă de zece ani, citând o recomandare anterioară pe care a făcut-o în calitate de Înalt Comisar pentru planificare. În ceea ce privește obiectivul de revenire a deficitului la 5% stabilit de predecesorul său Michel Barnier, François Bayrou a considerat că „putem găsi un echilibru care să respecte planul și care să fie de asemenea (…) sustenabil”, afirmând totodată că „nu ar dori” să se ajungă la 6%, o „zonă” unanim considerată periculoasă pentru credibilitatea Franței.

Până când vom ști care va fi ținta de deficit, dacă proiecțiile guvernului precedent, validate de Comisia Europeană, ar deveni realitate, Franța ar coborî din nou sub pragul de 3% în 2029. Dar traiectoria datoriei nu ar fi corectată atât de repede. Potrivit INSEE, aceasta ar urma să crească la 112,8% în 2024, înainte de a atinge un vârf de 116,5% în 2027. Apoi, dacă nu există erori de judecată, ar trebui să înceapă să scadă, revenind la 115,8% în 2029.

Franța, care până acum a putut să se folosească de greutatea sa economică în cadrul zonei euro pentru a evita o cură de austeritate, nu mai are de ales. Agențiile de rating o așteaptă la cotitură. Dacă nu se angajează efectiv pe calea asanării finanțelor sale pe termen scurt și mediu, ratingul datoriei sale va fi retrogradat de la AA- la A+. Deoarece unor investitori li se va interzice să dețină obligațiuni sub acest prag, se va produce o scădere mecanică a cererii, ceea ce va îngreuna și mai mult povara datoriei. Agence France Trésor trebuie deja să împrumute 300 de miliarde de euro până în 2025, o sumă fără precedent.