Datoria Franței își continuă avansul vertiginos: 3.228,4 miliarde de euro

Este o litanie de cifre stratosferice, atât de mari încât par total ireale. De fiecare dată când INSEE publică un raport privind evoluția datoriei sale, Franța, aproape resemnată, redescoperă dimensiunea găurii din bugetul său. De fiecare dată, alte miliarde se adaugă la grămada deja amețitoare. Sume care par aproape derizorii în comparație cu muntele care va trebui să fie rambursat într-o zi. Ultima estimare a INSEE nu face excepție: la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, datoria publică se ridica la 3.228,4 miliarde de euro, potrivit statisticii naționale. O cifră uluitoare, care reprezintă 112% din PIB-ul Franței, potrivit Le Figaro.

Franța, elevul rău al Europei

Citite în context, cifrele statisticilor naționale relevă două tendințe deosebit de îngrijorătoare. În primul rând, creșterea datoriei pe termen mediu este disproporționată, cu o mie de miliarde de euro adăugate în fiecare deceniu în ultima perioadă. Pragul simbolic de 1.000 de miliarde de euro a fost depășită în 2003, cel de 2.000 de miliarde zece ani mai târziu, iar cel de 3.000 de miliarde în 2023. Și toate acestea în ciuda avertismentelor repetate ale economiștilor.

Câteva cifre ilustrează starea catastrofală a finanțelor publice. În douăzeci de ani, datoria a crescut de la 1.082 de miliarde de euro la începutul anului 2004 la peste 3.150 de miliarde de euro în 2024. Creșterea este la fel de remarcabilă pe zece ani, cu 1.100 de miliarde de euro mai mult din 2014. Prețul a fost la fel de mare de la alegerea lui Emmanuel Macron: în timp ce creșterea între jumătatea anului 2017 și sfârșitul anului 2019 a rămas relativ limitată, la 105 miliarde de euro, pandemia Covid-19 și abordarea „orice este nevoie” și-au luat tributul, făcând ca datoria să crească cu peste 560 de miliarde de euro între sfârșitul anului 2019 și sfârșitul anului 2022. Tendința nu a încetinit după pandemia Covid-19, datoria crescând cu 200 de miliarde de euro, determinată în special de măsurile de creștere a puterii de cumpărare. În șapte ani, factura a sărit cu peste 900 de miliarde de euro…

În al doilea rând, potrivit Eurostat, Franța are una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană. Cu 110,8% în primul trimestru din 2024, țara este pe locul trei în ceea ce privește națiunile cu cele mai mari rate ale datoriei publice în raport cu PIB-ul, după Grecia și Italia. Cu mult peste media din zona euro de 88,7%. Și în cazul în care unele capitale au reușit să își controleze datoria în ultimii ani, cum ar fi Grecia, Portugalia, Cipru, Croația și Țările de Jos, raportul Franței a scăzut doar ușor.

Creșterea ratelor dobânzilor și a costurilor datoriei limitează marja de manevră a guvernului, atât în ceea ce privește planurile sale actuale, cât și în ceea ce privește finanțarea investițiilor viitoare. Incertitudinea politică influențează, de asemenea, costul împrumuturilor: costurile de împrumut ale Franței sunt în prezent mai ridicate decât cele ale multora dintre partenerii săi, inclusiv Spania, Portugalia și … Grecia.

Acest lucru a determinat autoritățile să ia măsuri. Guvernatorul Banque de France și-a exprimat recent îngrijorarea că „numai din dobânzi – și nici măcar nu mă refer la rambursarea datoriei – vom cheltui mai mult decât am cheltuit pentru școală”. François Villeroy de Galhau a pledat pentru un „cocktail bine proporționat”, cu trei sferturi din reducerile de cheltuieli și un sfert din creșterile de taxe vizate. Pierre Moscovici, pentru Curtea de Conturi, a insistat săptămâna aceasta: „Există domenii de economisire care pot fi găsite fără a afecta serviciul public și chiar îmbunătățindu-l. Trebuie să facem acest efort: este exigent, desigur, dar nu este deloc imposibil”.

În cadrul unei audieri în Adunarea Națională franceză, noul ministru al bugetului, Laurent Saint-Martin, a recunoscut că situația este „gravă”. În timp ce amenințarea unei creșteri generale a impozitelor a fost înlăturată de premierul Michel Barnier, impozitele pentru anumite întreprinderi și pentru contribuabilii cei mai bogați ar putea fi majorate. În același timp, departamentele guvernamentale vor trebui să strângă cureaua. Verdictul va fi dat atunci când legea finanțelor va fi prezentată Parlamentului la 9 octombrie.