Datoria mondială a atins un nivel record de 318.000 de miliarde de dolari, potrivit Institutului Internaţional pentru Finanţe

Ponderea datoriei în PIB a crescut anul trecut pentru prima dată din 2020, în condiţiile în care datoria mondială a înregistrat un nou nivel anual record, de 318.000 miliarde de dolari, iar creşterea economică a încetinit, susţine Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Creşterea cu 7.000 miliarde de dolari a datoriei globale a reprezentat mai puţin de jumătate din creşterea din 2023, când aşteptările privind reducerea dobânzii de către Rezerva Federală a SUA a dus la majorarea cheltuielilor. Totuşi, avertizează IIF, aşa numiţii „observatori de bonduri” (bond vigilantes) ar putea pedepsi guvernele dacă persistă majorarea deficitelor fiscale.

„Sporirea verificării echilibrelor bugetare – în special în ţările cu un mediu politic polarizat – a fost o constantă în ultimii ani”, apreciază Institutul Internaţional pentru Finanţe.

Reacţiile pieţelor la politicile fiscale din Marea Britanie au dus la demisia premierului Liz Truss în 2022, în timp ce presiunile similare din Franţa au determinat demisia prim-ministrului Michel Barnier în 2024.

Pe plan mondial, ponderea datoriei în PIB a atins 328% în 2024, o creştere de 1,5 puncte procentuale, pe fondul datoriei guvernamentale ridicate, de 95.000 miliarde de dolari, în contextul încetinirii inflaţiei şi a creşterii economice. IIF se aşteaptă anul acesta la o încetinire a creşterii datoriei, pe fondul incertitudinilor globale fără precedente şi a costurilor ridicate de împrumut.

Totuşi, IIF a avertizat în pofida costurilor ridicate de împrumut şi a incertitudinilor politicilor economice, estimarea sa privind o creştere de 5.000 miliarde de dolari a datoriei guvernamentale în acest an să crească, în urma solicitărilor pentru noi măsuri de stimulare şi a majorării cheltuielilor din domeniul apărării în Europa.

Pieţele emergente, conduse de China, India, Arabia Saudită şi Turcia, au fost responsabile anul trecut pentru aproximativ 65% din creşterea datoriei globale.

„Sporirea tensiunilor comerciale şi decizia administraţiei Trump de a îngheţa ajutorul extern ar putea provoca dificultăţi semnificative de lichiditate şi reducerea capacităţii de a rostogoli şi de a avea acces la datorii în valută. Aceste evoluţii subliniază importanţa mobilizării veniturilor naţionale pentru a spori rezilienţa în faţa şocurilor externe”, se arată în raportul IIF.