Datoria mondială a trecut de 320.000 de miliarde de dolari pe fondul revenirii apetitului pentru risc, arată un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe

Datoria mondială a crescut cu mai mult de 12.000 de miliarde de dolari în primele trei trimestre ale acestui an, atingând un nou nivel record de aproape 323.000 de miliarde de dolari, graţie diminuării costurilor cu împrumuturile şi revenirii apetitului pentru risc, susţine Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Deficitele guvernamentale mari sugerează că datoria suverană mondială ar putea creşte cu o treime până în 2028, apropiindu-se de 130.000 de miliarde de dolari, susţine cel mai recent raport publicat marţi de IIF.

„Intensificarea tensiunilor comerciale şi a perturbărilor de pe lanţurile de aprovizionare ameninţă creşterea economică globală, majorând probabilitatea unui mini ciclu de tip boom-bust pe piaţa obligaţiunilor suverane, pe măsură ce reapar presiunile inflaţioniste şi finanţele publice sunt consolidate”, se arată în raportul IIF, care adaugă că majorarea costurilor cu dobânzile, care ar putea rezulta, ar putea „agrava tensiunile fiscale” şi ar face administrarea datoriei şi mai dificilă.

Raportul de la IIF vine într-un moment în care lumea se pregăteşte pentru cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă şi pentru ameninţările sale că va introduce tarife vamale suplimentare pentru importurile din Europa, Mexic, China şi Canada. Aşteptata volatilitate a politicilor lui Trump a făcut ca unele state să emită obligaţiuni înainte ca Trump să ajungă la Casa Albă, în luna ianuarie 2025, când pieţele ar putea să fie mai puţin predictibile.

Creşterea datoriei mondiale pe parcursul trimestrului iulie-septembrie 2024, care a avut loc înainte de alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a fost a treia mare creştere trimestrială înregistrată vreodată, fiind depăşită doar de creşterile explozive din cel de-al doilea, respectiv al patrulea trimestru din 2020, când ţările şi companiile s-au grăbit să se împrumute în timpul pandemiei de COVID-19.

Totuşi, creşterea economică, în special cea din SUA, a permis ca raportul datorie/PIB (un indicator cheie al sustenabilităţii datoriei) să continue să scadă, ajungând la aproape 326%, cu 30 de puncte procentuale sub maximul istoric atins după campania de împrumuturi de după pandemie.

Potrivit IIF, datoria pieţelor emergente se apropie de un nivel record de 105.000 miliarde de dolari, echivalentul a 245% din PIB.

Deja, costurile cu serviciul datoriei au crescut peste tot, cel mai rapid ritm de creştere fiind înregistrat în lumea dezvoltată.

Îndeplinirea completă a ţintelor referitoare la reducerea emisiilor globale ar putea adăuga un plus de 38.000 de miliarde de dolari la datoria mondială până în 2028, a calculat IIF.

„Cu amortizări semnificative aşteptate în 2025 şi 2026, în special pe pieţele emergente, creşterea volatilităţii ar putea face unele state vulnerabile la o modificare bruscă a sentimentului investitorilor, ceea ce scoate la lumină riscul unor crize de lichiditate”, avertizează IIF.