Daune de 300.000 de lei și scuze publice de la Antena 3 pentru Kövesi. Cum motivează Curtea de Apel Ploiești această sentință

Premeditarea actului jurnalistic ofensator este un criteriu agravant al răspunderii civile delictuale reţinut de Curtea de Apel Ploieşti în stabilirea cuantumului majorat al daunelor morale faţă de cel stabilit de instanţa de fond în procesul dintre procurora-șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura-Codruţa Kövesi, şi Antena 3 pe subiectul „Bercea Mondial”, se arată în motivarea Curții de Apel Ploieşti, citată de Agerpres. Aceasta mai reține intenţia directă a jurnaliștilor, inexistenţa unei verificări corespunzătoare a informațiilor şi posibilitatea de a folosi alte exprimări în cursul dezbaterii decât cele ofensatoare. Curtea de Apel Ploieşti a decis, la data de 20 martie, printre altele, că procurora-șefă a DNA, Laura-Codruţa Kövesi, va primi suma de 300.000 de lei, cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Grigore şi Antena 3 SA și că Mihai Gâdea și Antena 3 SA sunt obligaţi să formuleze scuze publice faţă de procurora-șefă a DNA.

Curtea de Apel Ploieşti afirmă, în textul motivării, că premeditarea reiese din mai multe probe menţionate. Printre acestea se află și invitarea în emisiune a şefului Departamentului de Investigaţii, care avea un material anume pregătit, așa cum reiese din prezentarea făcută de către realizator („Vreau să vă dau dezvăluirea promisă, dezvăluirea lucrată azi de <<nume>> cu privire la această întâlnire conspirativă şi alte elemente ce sunt de interes public cu privire la doamna <<nume>>, procuror-şef <<denumire>>, ce ia dosarul lui <<nume>> încă din 2011, când el descoperise relaţia dintre <<nume>> şi <<nume>>, de bani, de mită, de şpagă, de influenţare a magistraţilor şi alte relaţii ale lui <<nume>> cu magistraţii <<nume>>.”). Numai că, se mai spune în motivare, aceasta este o prezentare denaturată, „întâlnire conspirativă”, cum este ea descrisă, a unor imagini de la o întâlnire în spaţiul privat între reclamanta-pârâtă şi un alt coleg.

„În privinţa pârâtei <<nume>>, intenţia directă în lezarea valorii sociale ocrotite – dreptul la viaţa privată – reiese din punerea în discuţie, în cadrul unei emisiuni ce avea ca subiect presupuse implicări în săvârşirea de fapte de corupţie a unor înalţi demnitari, inclusiv a reclamantei-pârâte, a unor aspecte privind viaţa privată a acesteia, ce nu contribuie în niciun fel la dezbaterea unor teme de ordin general. În ceea ce îl priveşte pe pârâtul <<nume>>, intenţia directă reiese din termenul folosit – «muşamalizare» – cu referire la fapte petrecute cu 3 zile în urmă, precum şi din prezentarea aceleiaşi întâlniri a reclamantei-pârâte cu un coleg ca fiind «întâlnire de mafioţi», utilizarea termenului de «mafioţi» în acest context inducând publicului ideea de corupţie”, se mai precizează în motivarea Curţii.

Cum motivează instanța cuantumul stabilit pentru daunele morale

În stabilirea sumei ce reprezintă daune morale, instanţa a avut în vedere cadrul în care au fost făcute afirmaţiile denigratoare, gravitatea şi consecinţele acestora, faptul că ele au avut loc în contextul unei dezbateri de interes general, naţional, la o televiziune naţională şi în cadrul unei emisiuni ce se bucură de maximă audienţă, la o oră de maximă audienţă, dar și faptul că afirmaţiile denigratoare au fost preluate, ulterior, pentru mai multe zile, şi în mediul online, precum şi de alte televiziuni. Curtea a mai luat în vedere, în stabilirea cuantumului daunelor morale calitatea făptuitorilor de jurnalişti, de formatori de opinie, asocierea lor în săvârşirea faptelor ilicite, forma de vinovăţie a activităţii delictuale – intenţia directă, inexistenţa unei verificări corespunzătoare realizate de aceştia înaintea emisiunii şi posibilitatea de a folosi alte exprimări în cursul dezbaterii. Totodată, Curtea motivează suma stabilită ca daune morale şi prin funcţia publică de maximă importanţă deţinută de reclamanta-pârâtă, aceea de înalt reprezentant al sistemului judiciar, procuror-şef al DNA, valorile sociale lezate şi modalitatea producerii atingerii acestora.

Curtea de Apel Ploiești a apreciat, în motivare, că, prin obligarea pârâţilor, Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Grigore şi Antena 3 SA, la plata, în solidar, a sumei de 300.000 lei cu titlu de daune morale către reclamanta-pârâtă, procurora-șefă a DNA, Laura-Codruţa Kövesi, are loc o compensare a prejudiciului cauzat acesteia prin încălcarea drepturilor sale la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată. „Acest cuantum al daunelor morale este rezultatul reaprecierii tuturor criteriilor de determinare a daunelor morale stabilite jurisprudenţial (…) şi, totodată, al reţinerii unui nou criteriu agravant al răspunderii civile delictuale nevalorificat de către prima instanţă, şi anume: forma de vinovăţie a intenţiei directe, premeditarea actului jurnalistic ofensator. (…) Cuantumul stabilit de către Curte nu este de natură a restrânge libertatea de exprimare a jurnaliştilor mai mult decât este necesar, nu are un efect disuasiv asupra interesului acestora de a participa la discutarea chestiunilor de interes general şi, în niciun caz, nu se poate susţine faptul că reprezintă o sumă exorbitantă pentru apelanţii-pârâţi obligaţi la plata daunelor morale, în condiţiile în care aceştia nu au depus diligențe pentru a dovedi modul de afectare a patrimoniului lor”, se mai precizează în motivarea instanţei.

Istoricul procesului Kövesi – Antena 3 pe subiectul „Bercea Mondial”

În iunie 2014, procurora-șefă a DNA, Laura-Codruţa Kövesi, a dat în judecată postul Antena 3 şi mai mulţi jurnalişti și analiști ai acestuia, reclamând faptul că, în emisiunea „Sinteza Zilei” din data de 19 iunie 2014, a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu. În acţiunea depusă în instanţă, procurora-șefă Kövesi le-a cerut judecătorilor să oblige postul Antena 3 şi cinci jurnalişti să plătească în solidar suma de 1 milion de lei, reprezentând prejudiciul creat, dar şi cheltuielile de judecată. Procurora-șefă Kövesi susţinea că, în emisiune, au fost prezentate mai multe fapte şi au fost făcute afirmaţii mincinoase, care i-au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus o gravă atingere demnităţii umane.

În data de 16 octombrie 2015, Tribunalul Bucureşti a decis ca postul Antena 3, jurnaliştii Mihai Gâdea, Radu Tudor, Răzvan Savaliuc, Bianca Nae şi analistul Mugur Ciuvică să-i plătească în solidar daune morale în valoare de 250.000 de lei procurorei-șefe a DNA, Laura-Codruţa Kövesi.

Ulterior, aceasta a înaintat o acțiune în contradictoriu cu Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc. La data de 20 martie 2018, Curtea de Apel Ploieşti a respins acțiunea și a decis că procurora-șefă a DNA, Laura-Codruţa Kövesi, va primi suma de 300.000 de lei, cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Grigore şi Antena 3 SA. De asemenea, Mihai Gâdea și Antena 3 SA sunt obligaţi de instanţă să formuleze scuze publice faţă de procurora-șefă Kövesi. În același timp, Antena 3 SA și Mihai Gâdea sunt obligați să redea, în mod public şi în integralitate, dispozitivul hotărârii Curţii în termen de maxim cinci zile de la data rămânerii definitive a acesteia, după cum urmează: Antena 3 SA – în cadrul fiecărui buletin informativ al zilei, pe parcursul a trei zile consecutive, precum şi pe platforma online a acesteia, iar Mihai Gâdea – în cadrul emisiunii realizate de acesta, „Sinteza Zilei”.

(Sursa foto: Captură AntenaPlay.ro)