De ce 70% dintre greci se opun schimbării numelui Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei?

Parlamentul elen este chemat să voteze joi Acordul de la Prespa, care prevede ca vecina nordică a grecilor să capete denumirea oficială de «Republica Macedonia de Nord». Această perspectivă, după cum au arătat recentele manifestaţii, nu este pe gustul tuturor. Acordul privind noul nume al Macedoniei, care acum se numeşte în mod oficial Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe care Parlamentul elen îl va vota joi, suscită adesea animozitatea şi temerea opiniei publice din Grecia. Mulţi evocă un «acord monstruos» sau o «trădare» a guvernului Tsipras, scrie Les Temps, citat de Rador.

După ce a fost ratificat de Parlamentul de la Skopje acum zece zile, acordul greco-macedonean din 17 iunie 2018, care redenumeşte mica republică balcanică vecină «Republica Macedoniei de Nord», trebuie să fie adoptat şi de Parlamentul elen pentru a putea intra în vigoare.
Aproape 70% dintre grecii chestionaţi s-au declarat împotriva acordului, potrivit unui ultim sondaj publicat duminică în săptămânalul Proto Thema.

Acest NU a adus între 60 000 şi 100 000 de persoane duminică la Atena, uniţi în jurul sloganului «Macedonia este grecească».
«Istoria este unul din rarele lucruri lăsate nouă, grecilor”, a declarat o manifestantă, Angela Konstantopoulos, pentru ziarul Neos Kosmos. „Am fost sărăciţi: oamenii au fost expulzaţi din casele lor. Impozite. Problemele cu imigraţia. Ce ne-a mai rămas de făcut este să ne agăţăm de istoria noastră: Macedonia este un nume grecesc, inventat de greci, nu de slavi.»

Pentru majoritatea grecilor, numele de Macedonia îi aparţine patrimoniului istoric grecesc şi trebuie să rămână rezervat pentru provincia de nord a Greciei, mândră de Alexandru cel Mare şi cuceririle sale.

Dând numele Macedonia de Nord micii republici balcanice, «Acordul de la Prespa – şi tot ceea ce implică el – este un afront, şi chiar un atac la identitatea istorică grecească», estimează Christos Mylonopoulos, profesor de drept la Universitatea din Atena, în cotidianul Kathimerini.
Pentru Vasileios Nikoltsios, custode la muzeul din Salonic – capitala provinciei de nord, «identitatea macedoneană este identitatea mea. Este identitatea bunicului meu. Skopje nici măcar nu făcea parte din Macedonia antică.»

«Este evident că imaginarul social radical grec (şi ataşamentul său permanent la Antichitatea clasică) afectează şi modelează în mod activ opinia publică împotriva schimbării numelui», subliniază Haralambos Tsekeris şi Nicolas Demertzis, experţi ai Centrului Naţional de Cercetări Sociale din Atena.

Pe reţelele sociale, precum şi în mass media, se poate vedea temerea că folosirea numelui de Macedonia de către republica de la Skopje ascunde ambiţii teritoriale şi tentaţii de anexare a Macedoniei greceşti.

«Problema Macedoniei este mult mai mult decât problema numelui. Este faptul că o naţiune slavă acaparează istoria noastră […] ei vor pământurile noastre şi acest acord le permite să le revendice în viitor», spune Klaira pe Twitter.

«Este un proiect mondial de a extinde această mică ţară fantomă albanezo-slavă la adevărata Macedonia, în Grecia. NATO le va permite să îşi extindă frontierele la marea Egee», scrie şi Georgios.

«Această regiune are un istoric al invaziilor care rămâne ancorată în memoria grecilor», subliniază Angelos Syrigos, profesor de drept internaţional la Universitatea Panteion din Atena. «În trei rânduri, Grecia a fost invadată ăn numele acestei chestiuni a Macedoniei: în 1912, în timpul celui de-al doilea război mondial şi în timpul războiului civil de către armatele bulgare […] Grecii nu se tem neapărat de Skopje şi de ambiţiile sale iredentiste, ci de forţele externe care ar putea folosi acest nou stat pentru a-şi instala puterea în regiune.»

Pentru Angelos Syrigos, «a existat o problemă de comunicare din partea guvernului. Textul acordului a fost publicat în ziare abia în acest week-end, închipuiţi-vă. Toată lumea vorbeşte despre el, dar nimeni nu ştie exact ce conţine.»

Ca reacţie la toate aceste speculaţii, premierul Alexis Tsipras a publicat un videoclip pe contul său de Twitter şi pe pagina sa de Facebook pentru a restabili «adevărul privind acest acord». Încearcă să răspundă principalelor temeri ale grecilor asupra termenului «Macedonia», care «fără alt adjectiv rămâne asociat cu regiunea elenă» şi asupra acordului care prevede în special la vecinul său «schimbarea numelor monumentelor care fac referire la Macedonia grecească sau la Alexandru cel Mare».

(Sursa: Les Temps/ Preluare Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru)