De ce a fost respinsă Alianța Dreapta Unită de Biroul Electoral Central și care sunt pașii următori

Biroul Electoral Central (BEC) a respins duminică înregistrarea Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei. BEC a acceptat cererea reprezentantului PSD. BEC arată în decizie că Eugen Tomac nu apare ca președintele PMP în Registrul partidelor politice. Liderii ADU au invocat un ”abuz” al BEC, pe motiv că există o decizie executorie prin care Tomac ar trebui validat ca președinte. Acum, decizia finală e la Curtea Supremă. Vezi mai jos cele mai importante momente din acest scandal politic.

Aprilie 2023.

După Congresul din 25 martie 2023, la care s-au adoptat mai multe hotărâri de alegere a conducerii partidului, în aprilie 2023, PMP a depus la Biroul Partidelor Politice al Tribunalului București aceste hotărâri pentru a fi înregistrate pe cale administrativă la Registrul Partidelor Politice. Procedura este prevăzută de art. 24 din Legea partidelor politice și nu presupune intervenția unui judecător care să analizeze cererea. Cu toate acestea, ea a primit număr de dosar și a fost repartizată unui complet de judecată, ceea ce a dat ocazia lui Cristian Diaconescu și altor membri să formuleze cereri de intervenție.

Situația a fost generată de contestarea separată în instanță a diferitelor forme ale statutului PMP, ceea ce a făcut ca și instanța de judecată să aibă inițial dubii cu privire la caracterul procedurii: una administrativă sau una ce presupune intervenția judecătorului. Acesta a fost motivul pentru care în aprilie 2023 s-a dispus suspendarea dosarului, soluție atacată de PMP cu recurs, admis de Curtea de Apel București în octombrie 2023.

Cu toate acestea, și în ciuda unei cereri de preschimbare a termenului din partea PMP, cererea a fost judecată de tribunal abia la 2 februarie 2024.

Pe 2 februarie 2024, judecătorul la care a fost repartizată cauza a constatat tocmai acest aspect, că este vorba de o cerere administrativă, dar nu s-a limitat să o redirecționeze către Biroul Partidelor Politice, ci a respins-o ca inadmisibilă (ceea ce a atras și respingerea cererilor de intervenție ca inadmisibile), cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

18 decembrie 2023. Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat public formarea Alianţei Dreapta Unită și au spus că alianța electorală va participa cu liste comune la toate cele patru alegeri din 2024. La acel moment nu exista o rezolvare a situației din PMP.

2 februarie 2024. Tribunalul București a hotărât că Eugen Tomac trebuie înscris ca președinte PMP în Registrul Partidelor Politice – operat tot de Tribunalul București. Hotărârea tribunalului nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București, dar Eugen Tomac a susținut că este executorie. Experți în drept consultați de G4Media că e vorba despre o hotărâre executorie.

29 februarie 2024: PMP a transmis o cerere președintelui Tribunalului București în care arată că în Registrul partidelor politice nu a fost înscris Eugen Tomac ca președinte, la aproape o lună de la decizia executorie a instanței. PMP arăta în acea scrisoare că dacă nu va fi operată modificarea în Registrul partidelor, ”vom proceda la punerea acesteia in executare printr-un executor judecatoresc”.

Vineri, 15 martie 2024. Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au depus la Biroul Electoral Central (BEC) protocolul de constituire a alianței electorale ”Alianța Dreapta Unită”, cu scopul de a participa pe liste comune la alegerile europarlamentare și locale. Protocolul a fost depus deși Tribunalul București încă nu îl trecuse pe Eugen Tomac drept președintele PPMP în Registrul partidelor politice, la o lună și jumătate după decizia executorie a tribunalului.

Sâmbătă, 16 martie 2024. Biroul Electoral Central a respins numirea de către PMP a unui reprezentant în birou pe motiv că propunerea a fost semnată de Eugen Tomac, dar acesta nu este înscris ca președinte al partidului în Registrul partidelor politice. PMP a contestat această decizie a BEC, iar Înalta Curte de Casație va judeca luni contestația PMP.

Duminică, 17 martie 2024. Reprezentantul PSD în BEC, Victor Mocanu, a depus la Biroul Electoral Central un punct de vedere în care cere respingerea Alianței Forța Dreptei, pe motiv că Eugen Tomac, cel care a semnat protocolul alianței, nu este trecut în Registrul partidelor politice ca președinte al PMP.

Duminică, 17 martie 2024. Biroul Electoral Central, format din judecători, reprezentanți ai partidelor politice și reprezentanții Autorității Electorale Permanente (inclusiv Toni Greblă, președintele AEP, fost parlamentar PSD) a adoptat decizia de respingere a protocolului Alianței Dreapta Unită. Unicul motiv invocat în decizie este faptul că Eugen Tomac nu apare ca președintele PMP în Registrul partidelor politice, la o lună și jumătate după decizia executorie a Tribunalului București.

Luni, 18 martie 2024. Liderii Alianței Alianței Forța Dreptei au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) o contestație la decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge protocolul Alianței. Ei invocă o decizie a Curții Supreme din 2019 într-o situație similară, când Biroul Electoral Central respinsese Alianța USR PLUS pe motiv că Dan Barna nu figura ca președinte al USR în Registrul partidelor politice.

În martie 2019, Înalta Curte menționa în motivare:

”Cât privește considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarii protocolului nu figurează în Registrul partidelor politice în calitate de președinți ai celor două partide, Înalta Curte arată că din Legea 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție pentru încheierea și depunerea protocolului”.

Ce urmează

Înalta Curte de Casație și Justiție are termen 24 de ore să se pronunțe asupra contestației depuse de USR, PMP și Forța Dreptei.

În cazul în care Curtea Supremă aprobă contestația, Biroul Electoral Central va fi obligat să înregistreze Alianțe Dreptei Unite, care va putea participa ca atare la alegerile locale și europarlamentare.

Dacă însă Curtea Supremă respinge contestația, cele trei partide trebuie să găsească o altă soluție pentru a participa la alegeri. Una dintre ele este înscrierea liderilor PMP în USR și formarea unei alianțe cu doar două partide (USR și Forța Dreptei), fie care Eugen Tomac și liderii PMP să se înscrie rapid într-un alt partid – conservă, așa cum a făcut Dacian Cioloș în 2018, când a preluat partidul PLUS înființat de doi avocați anonimi pentru a scăpa de tergiversarea în instanță a înregistrării partidului Mișcarea România Împreună.