De ce a închis DNA dosarul fostului ministru Petre Tobă şi al foştilor şefi ai serviciului secret din MAI: chefurile de la Excelsior şi Bârlogul Lupilor, băuturile şi parfumurile de lux, plătite din fondurile operative, erau de fapt „nevoi operative care ţin de desfăşurarea activităţii instituţiei”

DNA a închis pe 9 noiembrie dosarul fostului ministru de Interne Petre Tobă şi al foştilor şefi ai DIPI (serviciul secret al MAI), Nicolae Gheorghe, zis Geo, Rareş Văduva, Nelu Zărnică, Gelu Oltean şi alţii, arată un update al DNA la comunicatele din 29 august şi 9 septembrie 2016, prin care anunţa că a fost începută urmărirea penală faţă de aceştia. Vezi aici şi aici.

De ce s-a închis dosarul foştilor şefi ai DIPI (serviciul secret al MAI). Şefii procuroarei de caz, Florentina Mirică, care au infirmat şi clasat dosarul, au explicat că foştii şefi ai DIPI nu erau ordonatori de credite pentru a putea fi acuzaţi de deturnare de fonduri. În schimb, şefii MAI erau ordonatori de credite.

Cel mult, explică DNA, şefii DIPI ar fi comis o contravenţie. Comunicatul DNA nu explică, însă, de ce doi foşti ofiţeri DIPI au recunoscut că au deturnat fondurile oprtative şi au falsificat documentele justificative, iar Tribunalul i-a condamnat la închisoare cu suspendare. Mai mult, instanţa a anulat şi documentele justificative falsificate.

În plus, a explicat DNA, chefurile de la Excelsior şi Bârlogul Lupilor, băuturile şi parfumurile, plătite cu bani din fondurile operative secrete destinate descoperirii faptelor de corupţie, erau „nevoi operative care ţin de desfăşurarea activităţii instituţiei”.

„La data de 09 noiembrie 2018, procurorii anticorupţie au dispus faţă de persoanele respective soluţia clasării, conform art. 16 lit. a („fapta nu există”) şi b („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) din Codul de Procedură Penală.

Această concluzie a procurorilor anticorupţie s-a bazat, printre altele, pe următoarele considerente:

• niciuna dintre persoanele în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de „deturnare de fonduri” nu au avut calitatea de ordonatori de credite, neputând fi astfel subiecţi activi ai infracţiunii respective. Măsura virării de bani de la o clasificaţie bugetară la alta, în cadrul aceluiași capitol bugetar, nu o putea dispune, potrivit legii, decât ordonatorul principal de credite, care, în speţă, era M.A.I., instituţia D.I.P.I. fiind doar ordonator terţiar de credite, (această prevedere este reglementată de art. 47 alin. 8, nerespectarea acestei dispoziţii constituind în fapt o contravenţie, stabilită de art. 72 alin. 1 lit. b din aceeaşi lege).
• din probele administrate în cauză nu a rezultat că persoanele respective şi-ar fi însuşit sumele de bani menţionate mai sus, ci dimpotrivă, că acestea au avut destinaţia acoperirii unor nevoi operative care ţin de desfăşurarea activităţii instituţiei şi care au existat în realitate. Mai mult decât atât, folosirea sumelor de bani s-a circumscris unor cheltuieli operative prevăzute de ordinele M.A.I. şi hotărârile C.S.A.T.,
• în urma analizării probatoriului administrat în cauză, se constată că rapoartele mai sus menţionate nu conţin menţiuni false, cheltuielile au fost reale, iar încadrarea acestora la un anumit temei legal nu poate atrage răspunderea penală, astfel că nu este îndeplinită condiţia de tipicitate privind elementul material al infracţiunii de fals intelectual. De asemenea, simpla consemnare a unui temei legal eronat în cuprinsul unui înscris oficial nu îndeplineşte rigorile impuse de legiuitor pentru existenţa elementului material al infracţiunii de fals intelectual.

În concluzie, chiar şi în ipoteza că ar fi existat nereguli financiare cu privire la modul de utilizare şi justificare a fondurilor operative, nu poate fi ignorat faptul că acestea nu au fost nici delapidate şi nici deturnate, putându-se vorbi de o eventuală răspundere materială sau contravenţională, după caz”, se arată în comunicatul DNA.

Procuroarea de caz, Florentina Mirică, a vrut să-i trimită în judecată pe fostul ministru de Interne şi pe foştii şefi ai DIPI pentru favorizarea făptuitorului şi, respectiv, deturnare de fonduri, delapidare, fals şi uz de fals. Foştii şefi ai DIPI erau acuzaţi că au tocat bani din fondurile operative secrete pe chefuri între ei (nu cu sursele), pe lux pentru folosul propriu şi pentru protocol, deşi există capitole bugetare separate pentru activităţi operative, achiziţii şi protocol. Tobă era acuzat că nu ar fi desecretizat documente care ar fi probat vinovăţia acestora. Vezi mai multe aici.

Rechizitoriul procuroarei Mirică a fost infirmat şi clasat de şeful interimar al Secţiei a I-a din DNA, Dănuţ Volintiru, deşi doi dintre foştii ofiţeri DIPI au recunoscut că au deturnat fondurile operative şi au falsificat documentele justificative. Cei doi au fost condamnaţi definitiv la câte un an cu suspendare. În plus, un prim dosar cu acuzaţii similare, care îl vizează pe fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, a fost trimis instanţei de judecată. După decizia de clasare, procuroarea Mirică a plecat din DNA, iar CSM i-a aprobat transferul la Parchetul Capitalei, începând cu data de 1 decembrie 2018.

De ce s-a închis dosarul lui Tobă. Fostul ministru de Interne, Petre Tobă, era acuzat că a refuzat să desecretizeze documente care ar fi probat vinovăţia foştilor şefi ai DIPI. DNA a cerut şi a obţinut avizul preşedintelui Klaus Iohannis pentru a-l pune sub acuzare pe Petre Tobă pentru favorizarea făptuitorului. Cu toate acestea, Departamentul Securităţii Naţionale (DSN) de la Administraţia Prezidenţială a opinat în sensul nedesecretizării de către ministrul de Interne Petre Tobă a documentelor solicitate de procuroarea Mirică. Opinia DSN a stat la baza refuzului lui Tobă.

„La data de 09 noiembrie 2018, faţă de persoana respectivă (fostul ministru de Interne petre Tobă – n.r.), procurorii anticorupţie au dispus soluţia clasării, conform art. 16 lit. a („fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală.

Considerentele pe care s-a întemeiat această soluţie au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieşit probe din care să rezulte că fapta pretins a fi săvârşită întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii reţinute iniţial în sarcina persoanei respective (favorizarea făptuitorului – n.r.).

Concret, „pretinsul refuz” al fostului ministru al Afacerilor Interne de a declasifica documentele respective, materializat într-o adresă trimisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a avut la bază un răspuns primit de la Administraţia Prezidenţială – Departamentul Securităţii Naţionale, în care era precizat refuzul de declasificare şi motivele acestuia. De asemenea, în cuprinsul aceluiaşi document, persoana respectivă şi-a arătat disponibilitatea de a prezenta organelor de urmărire penală documentele solicitate sau posibilitatea organelor de urmărire penală de a studia aceste documente la sediul D.I.P.I. În plus, nu există nicio normă legală care să oblige conducătorul unei instituţii publice să declasifice un document la cererea organului de urmărire penală.

Mai mult, în dosarul nr. 20/P/2016 (primul dosar DIPI în care a fost deferit Justiţiei fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, pentru acuzaţii similare – n.r.) , înscrisurile a căror declasificare s-a cerut, au fost ridicate şi prezentate organelor de urmărire penală şi au fost folosite ca probe. Aşadar, nu se poate reţine reaua credinţă a fostului ministru al Afacerilor Interne şi, cu atât mai puţin, existenţa pretinsului scop urmărit de acesta, de a ajuta la excluderea probelor”, se arată în comunicatul DNA, privindu-l pe fostul ministru de Interne, Petre Tobă.

(Sursa Foto: Inquamphotos/ Autor: Octav Ganea)