De ce a participat România la nivel de ministru la marele summit al lui Ji Xinping: ”Obiectivele formatului de cooperare sunt economice, România are o abordare pragmatică”. Plus: organizarea a fost anunțată cu doar o lună în avans, nu a fost timp pentru armonizarea agendelor

România a participat prin ministrul Economiei, Claudiu Năsui, la summit-ul formatului 17+1 organizat de China și găzduit de președintele Xi Jinping, în timp ce majoritatea statelor est-europene au fost reprezentate de președinți sau premieri. Politico a caracterizat gestul României și al altor cinci țări drept ”rece”, iar Ministerul Afacerilor Externe explică într-un punct de vedere pentru G4Media.ro motivul acestei reprezentări la nivel de ministru.

”Formatul 17+1 este un cadru de cooperare ale cărui obiective sunt – și trebuie să rămână, din perspectiva României – în principal economice, iar România are în acest sens o abordare pragmatică și aplicată. Totodată, agenda Summitului a vizat evaluarea stadiului implementării unor proiecte economice asumate anterior în acest format. Având în vedere aceste aspecte, participarea a fost asigurată de către ministrul de resort, respectiv ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, aceasta fiind, din punctul de vedere al României, adecvată scopului principal al reuniunii, nivelul de participare al țării noastre fiind atent calibrat în funcție de așteptările și obiectivele părții române”, arată Ministerul Afacerilor Externe.

Summit-ul în format 17+1 a fost organizat marți de China, iar președintele Xi Jinping a fost moderatorul discuției online. Țări precum Polonia, Ungaria și Cehia au fost reprezentate la nivel de președinte sau prim-ministru.

Mai mult, MAE arată că din cauza anunțării summit-ului cu doar o lună în avans, nu a fost suficient timp pentru ”armonizarea agendelor astfel încât să fie posibilă o participare la un nivel mai înalt”.

Celelalte state care au adoptat o strategie similară și au semnalizat astfel că nu vor să intre pe orbita politică a Chinei sunt Bulgaria, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania, potrivit Politico.

”Am fost desemnat de premier să particip la acest eveniment. Au participat premieri și președinți. A fost o decizie politică pentru poziționarea noastră față de China. Participarea mea la eveniment a venit pentru că există o componentă economică. Au fost discuții de principiu”, a declarat ministrul Claudiu Năsui pentru G4Media.ro.

De altfel, participarea ministrului Claudiu Năsui la marele summit organizat de China nu a fost semnalată prin nici un comunicat oficial de presă pe paginile Guvernului sau Ministerului Economiei. În state precum Ungaria sau Polonia, participarea premierului, respectiv a președintelui la summit-ul cu China au fost comunicate intens.

Formatul 17+1 lansat de China în 2012 și materializat printr-un prim summit desfășurat la Budapesta are ca scop creșterea relațiilor politice și economice ale Beijingului în regiunea central și est-europeană și pentru a-şi consolida influenţa asupra unor ţări ca Polonia, Cehia, Ungaria, Serbia sau Grecia, evitând Uniunea Europeană.

Context. Unul dintre obiectivele formatului este proiect ”Belt and Road Initiative”, prin care China împrumută statele cu sumele necesare pentur construirea de infrastructură rutieră. Proiectele respective trebuie ulterior realizate cu companii chineze, cu bani împrumutați din China.

România a adoptat în mandatul președintelui Iohannis o atitudine rece față de China, mai cu seamă după semnarea la Washington a unui memorandum cu ex-președintele Donald Trump prin care Bucureștiul se angajează să își construiască rețeaua 5G cu parteneri din NATO.

Un proiect de lege în acest sens al guvernului Orban, încă discutat în guvern, a fost atacat dur de compania Huawei și de vectorii săi de comunicare din presă.

Mai mult, Guvernul Cîțu a adoptat săptămâna trecută un memorandum, la inițiativa ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin care companiile chinze vor putea fi eliminate de la licitațiile pentru infrastructură. Pentru ca această măsură să intre în vigoare e nevoie ca memorandumul să fie dublat de o ordonanță de urgență.

Întâlnirea la nivel înalt dintre Beijing şi state central și est-europene a constituit un proiect de prestigiu pentru China. Cu toate acestea, multe guverne resping acest summit, întorcând spatele şefului statului, Xi Jinping, scria publicația germană Handelsblatt cu o zi înainte de summit. (Foto: Xi Jinping / China Daily)

Citește și:

• Cum a respins România avansurile Chinei: președintele Iohannis și premierul Cîțu au absentat de la marele summit organizat de Xi Jinping. Reprezentantul României a fost ministrul Economiei, Claudiu Năsui