De ce a recreat China cartierul guvernamental din capitala Taiwanului, în Mongolia interioară? ”Se antrenează pentru o invazie?”/ Asemănările cu 2015

Imagini din satelit confirmate de France 24 arată că regimul comunist de la Beijing a construit o replică a cartierului prezidențial din Taipei în Mongolia interioară, o provincie din nordul Chinei. O inițiativă care sugerează că Beijingul se pregătește pentru o viitoare invazie? se întreabă France 24.

Ce se întâmplă la coordonatele GPS 39.29525, 105.49995 în Mongolia interioară? O imagine din satelit postată marți, 26 martie, pe Twitter de un taiwanez specializat în analiza datelor din surse deschise arată clădiri care seamănă izbitor de mult cu districtul guvernamental din Taipei, capitala Taiwanului, dar situat în nordul Chinei, la peste 1.200 de kilometri de Beijing.

„China creează o replică a Taipei pentru a se antrena în vederea unei invazii”, a declarat joi, 28 martie, site-ul de știri Taiwan News. În realitate, nu este vorba despre întregul oraș care tocmai a fost reprodus în sud-vestul Mongoliei interioare.

Fotografia din satelit arată o succesiune de străzi amenajate în așa fel încât să semene puternic cu o parte din zona specială Bo’ai, o zonă foarte specială din districtul Jongjeng din Taipei. În această parte a capitalei se află majoritatea clădirilor administrative, inclusiv Palatul Prezidențial, Curtea Supremă, Ministerul Justiției și Banca Centrală a Taiwanului. Zona specială Bo’ai este supusă unor reglementări specifice, inclusiv o interdicție de survolare.

Realitatea acestei construcții a fost confirmată pentru France 24 de Sim Tack, analist la Force Analysis, o companie care monitorizează zonele de conflict și are acces la imagini din satelit. China a început să construiască această reproducere a cartierului prezidențial din Taipei „din martie 2021 până cel puțin în februarie 2022”, a precizat acest expert.

Este mai mult decât o simplă rețea de drumuri. Chinezii au adăugat clădiri, sau cel puțin fațade, „inspirate de ceea ce se poate vedea în Taipei, fără a avea exact aceeași formă și dimensiune”, explică Sim Tack.

„Este inevitabil ca armata chineză să producă acest tip de imitație. Când o țară poate să o facă, o face”, a declarat Chiu Kuo-cheng, ministrul taiwanez al Apărării, miercuri, 27 martie. El a adăugat că Taiwanul ar putea, de asemenea, să reproducă infrastructura oricărei țări în scopuri de antrenament militar.

Poate părea surprinzător să se minimalizeze importanța acestor dezvăluiri despre noile construcții din Mongolia interioară, în condițiile în care „în ultimele luni am văzut cum China și-a multiplicat actele de ostilitate față de Taiwan”, notează Marc Lanteigne, sinolog la Universitatea arctică din Norvegia. Beijingul a intensificat presiunea asupra insulei cu o serie de incursiuni ale unor avioane de vânătoare în zona de apărare aeriană a Taiwanului în toamna anului 2023. Și acum armata are cu ce să exerseze bombardarea districtului prezidențial sau lansarea unei invazii terestre?

De fapt, Taiwanul a avut deja de-a face cu acest tip de provocare… care nu a avut niciodată urmări. Nu este prima dată când armata chineză face acest lucru: „Pentru a înțelege ce se întâmplă acum, trebuie să comparăm cu precedentul creat în 2015”, spune Lewis Eves, specialist în probleme de securitate chineză la Universitatea din Sheffield.

Atunci, China a reprodus aproape identic palatul prezidențial taiwanez în Mongolia interioară. „Ne-am dat seama de acest lucru pentru că înregistrarea video a unui asalt simulat asupra clădirii fusese difuzată la televiziunea chineză, iar site-ul armatei publicase imagini de antrenament într-o reproducere a zonei din jurul palatului”, notează Lewis Eves.

Acest expert nu este surprins că armata chineză își scoate din tolbă ideea unei reconstrucții a unei părți din Taipei în condițiile în care „contextul geopolitic din regiune este foarte asemănător cu cel din 2015”. Taiwanul se afla atunci înaintea alegerilor prezidențiale din 2016, la fel ca anul acesta – scrutinul a avut loc în ianuarie. Tensiunile dintre China și Japonia cu privire la statutul insulelor din Marea Chinei de Sud erau foarte mari în 2015, ca și acum.

În ambele cazuri, „Beijingul a considerat necesar să facă o demonstrație de forță, atât pentru Taiwan, cât și în scopuri de propagandă internă, pentru a stimula și alimenta sentimentul naționalist”, spune Lewis Eves. Într-adevăr, într-un moment de mare tensiune internațională, China „caută să mobilizeze opinia publică în favoarea PCC [Partidul Comunist Chinez] jucând cartea naționalistă”, explică acest specialist. Iar reafirmarea pretențiilor față de Taiwan în interesul „unității naționale” chineze face parte din acest efort.

Această înclinație pentru replicile Taipei are deci o puternică componentă propagandistică. Sau mai degrabă „război psihologic”, spune Ho Ting (Bosco) Hung, specialist în China la International Team for the Study of Security din Verona (ITSS Verona). „Este în mod clar un mod de a spune Taiwanului că, dacă autoritățile insulare refuză cererile Beijingului, China se pregătește de scenarii militare”, explică el.

Dar Beijingul nu merge atât de departe doar pentru a trimite un semnal Taiwanului și populației sale. Ar exista modalități mai ieftine de a face acest lucru. Mai ales că, în cazul reconstrucției zonei speciale Bo’ai, nu Beijingul a fost cel care s-a aflat în spatele acestei dezvăluiri.

China a făcut chiar eforturi pentru a fi mai discretă decât în 2015. La acea vreme, replica palatului prezidențial taiwanez fusese construită chiar în inima bazei de antrenament Zhurihe, prezentată de Beijing ca fiind „cea mai mare din Asia”. Fotografiile din satelit ale acestui complex arată chiar că China a construit o clădire care seamănă în mod remarcabil cu Turnul Eiffel.

Noile clădiri se află la sute de kilometri distanță, într-o zonă „probabil mai puțin observată de sateliții occidentali decât baza Zhurihe”, notează Marc Lanteigne.

Este totuși posibil ca „autoritățile chineze să fi așteptat momentul potrivit pentru a-și dezvălui noile construcții și să fi fost luate prinse cu garda jos”, recunoaște acest specialist. Dar concluzia cea mai probabilă este că „deși aceste clădiri pot fi folosite în scopuri de propagandă, destinația lor principală rămâne cea militară”, afirmă Ho Ting (Bosco) Hung.

„Acest lucru arată că armata chineză începe să se intereseze cu adevărat de simularea unor atacuri împotriva unor ținte specifice și strategice”, spune Marc Lanteigne. Noua replică din Taipei este mult mai detaliată decât cea produsă în 2015.

În cazul zonei speciale Bo’ai, există două scenarii. Primul presupune simularea unor bombardamente aeriene pentru a „decapita instituțiile taiwaneze”, potrivit site-ului Taiwan News. Este o operațiune complexă, deoarece „știm că apărarea antiaeriană a Taiwanului este excelentă”, notează Ho Ting (Bosco) Hung. Dar pentru acest specialist, rămâne o operațiune la care trebuie să fie pregătit, deoarece „un atac aerian rămâne cea mai rapidă opțiune pentru a încerca să invadeze insula”, consideră el.

Celălalt scenariu presupune pregătirea pentru o operațiune terestră. „Pentru simple bombardamente, China nu s-ar fi chinuit probabil atât de mult să recreeze această zonă din Taipei”, presupune Marc Lanteigne. El adaugă că „războiul urban este cel mai dificil dintre toate, așa că este firesc ca Beijingul să încerce să se pregătească pentru el”. Și nu neapărat doar pentru un eventual atac asupra Taiwanului. „Xi Jinping (președintele Chinei, n.r.) face presiuni pentru a-și reforma și moderniza armata, iar a ști cum să lupți în mediul urban este un aspect esențial al antrenamentului. Faptul că armata a ales să recreeze cartierul prezidențial din Taipei se datorează probabil faptului că acesta este un cadru probabil în care armata chineză ar putea fi nevoită să intervină”, conchide el. Nu că acest lucru ar fi de natură să liniștească Taiwanul.