De ce a respins CCR în integralitate modificările aduse Codurilor penale: Parlamentul nu a pus în acord cele două acte normative cu deciziile anterioare ale Curții și nici nu a făcut corelările tehnice / Decizia a fost luată cu unanimitate
Curtea Constituțională a respins luni, în integralitate, pe motive extrinseci, modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR celor două Coduri penale în primul rând pentru că legiuitorii nu au făcut deloc corelările tehnice recomandate de judecători, au explicat pentru G4Media.ro surse participante la dezbateri.
Potrivit acestora, decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.
Un alt motiv pentru respingerea amendamentelor aduse celor două Coduri a fost netranspunerea deciziilor anterioare, în special în ceea ce privește prescripția sau abuzul în serviciu.
”O parte din corelările tehnice nu s-au făcut deloc. Ceea ce înseamnă că acest lucru ține de extrinsec, de procedură. Toată dezbaterea a fost nu pe ideea de a nu admite obiecțiile, pentru că erau de admis, ci pe declararea ca neconstituționale, în ansamblu, pentru că nu s-au respectat elementele procedurale”, au explicat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.
Potrivit surselor citate, pe lângă motivele extrinseci, judecătorii au identificat și motive de fond pentru respingerea modificărilor aduse celor două Coduri, precum netranspunerea în lege a deciziilor anterioare referitoare la abuzul în serviciu sau la prescripție.
”Parlamentul și-a permis să ignore sau pur și simplu a omis să reglementeze așa cum a decis anterior Curtea”, au mai declarat sursele citate.
Concret, unul dintre motivele pentru care a fost retrimis în Parlament Codul penal este articolul referitor la prescripția faptei penale. În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției.”
Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.
Un alt articol care nu a fost transpus în lege așa cum a decis Curtea este cel referitor la infracțiunea de abuz în serviciu.
În 2017, CCR a decis că articolul referitor la abuzul în serviciu este parțial neconstituțional, în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul prevederii nu se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”, adică a legislației primare – legi adoptate de Parlament sau ordonanțe adoptate de Guvern. De asemenea, Curtea a criticat și inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei, astfel încât abuzul în serviciu să poată fi considerat infracțiune.
Parlamentul nu a operat însă nicio modificare articolului 297 din Codul penal, lăsându-l în forma în care a fost declarat neconstituțional de CCR:
- Art. 297 – Abuzul în serviciu: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Vezi aici și explicațiiile oficiale oferite de Curtea Constituțională
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
20 comentarii