De ce a scris Donald Trump un mesaj despre situaţia fermierilor albi din Africa de Sud? Explicaţiile unui expert

Președintele Donald Trump s-a referit miercuri seara la situaţia din Africa de Sud, anunțând pe Twitter că a ordonat şefului diplomaţiei americane să examineze atacurile asupra fermierilor albi și planurile Pretoriei de redistribuire a terenurilor. „L-am rugat pe secretarul de stat [Pompeo] să studieze îndeaproape confiscările de pământ şi ferme din Africa de Sud și uciderea pe scară largă a fermierilor,” a scris Trump. „Guvernul sud-african confiscă acum pământul de la fermierii albi,” a mai afirmat el, adăugând în mesaj postul de televiziune Fox News şi unul dintre principalii realizatori de emisiuni ai canalului, Tucker Carlson.

Mesajul tweet al liderului de la Casa Albă a fost salutat de o parte a conservatorilor americani şi a celor consideraţi de extremă dreapta, care critică de mulţi ani guvernul din Africa de Sud pentru politica legată de pământuri şi atitudinea faţă de fermierii albi. Pe de altă parte, presa liberală din Statele Unite şi comentatorii de stânga s-au grăbit să-l acuze pe Trump de rasism şi de preluarea unor teorii promovate de extrema dreapta şi de naţionaliştii albi. G4Media.ro a stat de vorba cu un expert în probleme legate de Africa pentru a afla care este situaţia pe teren în ţara africană şi de ce mesajul lui Trump a provocat atât de multe reacţii.

Contextul
Trump a trimis mesajul său controversat miercuri seara, imediat după o emisiune realizată de Carlson, în cadrul căreia a fost prezentat un segment legat de Africa de Sud. Emisiunea „Tucker Carlson Tonight” a vorbit despre planul iminent al Guvernului de la Pretoria de a confisca pământurile de la proprietarii albi şi de a le redistribui fermierilor negri săraci. În cadrul emisiunii, realizatorul american a declarat: „Președintele sud-african Cyril Ramaphosa tocmai a început procesul de confiscare a terenurilor de la propriii cetățeni, fără compensaţii, bazându-se doar pe culoarea pielii lor. Asta e mult mai rasist decât orice a făcut Donald Trump vreodată, dar, bineînțeles, elitelor din America abia le pasă.” Carlson a criticat Departamentul de Stat pentru că nu intervine pe lângă guvernul sud-african în această problemă.

Situaţia terenurilor din Africa de Sud
Exproprierea de terenuri este una dintre cele mai controversate şi complexe chestiuni politice din Africa de Sud. Congresul Naţional African (ANC), formaţiunea de guvernământ, pare decisă să implementeze cât mai rapid planurile sale de a redistribui pământurile deţinute de către proprietarii albi. Partidul, care este condus de noul preşedinte sud-african Ramaphosa, susţine că exproprierile sunt necesare pentru a corecta inegalitățile economice și sociale care sunt o moștenire a trecutului colonial al țării. ANC a anunțat la începutul lunii august că va pune în aplicare un plan de modificare a constituției pentru a permite guvernului să exproprieze fără compensaţii terenurile agricole deținute de către albii sud-africani. Deși guvernul nu a schimbat încă constituția, relatări din presa locală au indicat faptul că deja au avut loc unele confiscări. Propunerea ANC este în prezent dezbătută în Parlament şi supusă la vot în referendumuri locale. Reforma agrară este subiectul unei dezbateri politice intense în ţara africană și ar putea să influenţeze decisiv alegerile de anul viitor.

Suporterii planului ANC folosesc adesea termenul de „reformă agrară” pentru a descrie eforturile lor de a schimba regulile de compensare în chestiunea terenurilor din Africa de Sud. Potrivit sistemului actual, care este în vigoare de la sfârșitul guvernării minorității albe în 1994, guvernul folosește un model de tipul willing-seller, willing-buyer. Acesta permite autorităților să cumpere ferme deținute de către albi pentru a le redistribui negrilor, adesea la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă.

Atunci când a fost introdus acest sistem, liderii sud-africani au sperat că 30% din terenul privat al țării va ajunge în proprietatea persoanelor de culoare până în 2014. Dar guvernul nu a reușit să atingă acest obiectiv – potrivit cifrelor oficiale, negrii sud-africani reprezintă în prezent 79-80% din populație însă dețin doar 9% din pământuri.

După demisia fostului președinte Jacob Zuma în luna februarie a acestui an, Ramaphosa a preluat fotoliul de lider promiţând să înlăture corupția în ANC și să rezolve disparitățile rasiale și economice din ţară. Ulterior, Ramaphosa a aprobat exproprierea terenurilor fără compensație, un plan introdus pentru prima dată de Luptătorii pentru Libertatea Economică sau EEF ca mijloc de accelerare a procesului de confiscare şi redistribuie a pământurilor (EEF este un partid marxist, de extremă stânga, condus de Julius Malema, o figură controversată în Africa de Sud).

Într-o declaraţie publicată în luna mai, ANC a afirmat că „planul este o chemare la acțiune pentru a ne rupe în mod decisiv cu nedreptatea istorică a modelelor coloniale, de tip apartheid și patriarhale de proprietate asupra pământului și pentru a construi o Africă de Sud care să aparțină tuturor.”

Unii experţi au remarcat însă că, în mod ironic, planul de reformă agrară promovat de ANC este în contradicție cu politica celui mai faimos lider al formaţiunii, fostul președinte Nelson Mandela. În scopul reconcilierii rasiale în epoca post-apartheid, partidul lui Mandela le-a permis albilor să-și păstreze proprietatea și i-a asigurat că vor fi compensați în mod echitabil atunci când guvernul le va cumpăra terenul.

Adversarii de astăzi ai confiscării pământului se tem că Africa de Sud va suferi aceeași soartă ca vecinul său, Zimbabwe, care a avut propriul său program de expropriere în masă la începutul anilor 2000. Sub conducerea fostului dictator Robert Mugabe, Zimbabwe a confiscat și redistribuit terenul luat de la circa 4.000 de fermieri albi la persoanele de culoare care nu aveau pământ, într-un efort de a-i compensa pentru anii de colonizare. Departe însă de a îmbunătății situaţia economică a majorității negre, confiscarea terenurilor a distrus sectorul agricol din Zimbabwe și a forțat guvernul să se bazeze pe ajutorul internațional pentru a hrăni 25% din populație. Veniturile din agricultură au scăzut cu 12 miliarde de dolari în decursul unui deceniu, potrivit sindicatului agricultorilor comerciali din Zimbabwe.

Ramaphosa a ţinut să înlăture aceste temeri, afirmând că exproprierea terenurilor din Africa de Sud va fi efectuată într-un mod care nu va afecta siguranța alimentară sau creșterea economică a țării. Confiscările se vor concentra pe terenurile „neutilizate,” potrivit declaraţiilor lui David Masondo, membru al Comitetului pentru Transformare Economică al ANC. De altfel, preşedintele sud-african și ANC par să-și fi moderat recent poziția privind exproprierea terenurilor. Într-o întâlnire cu reprezentanții agriculturii desfăşurată marți, conducerea ANC s-a angajat să împiedice redistribuirea neregulată a terenurilor confiscate și să se concentreze asupra redistribuirii terenurilor pe „pământurile părăginite din zonele rurale.”

Ce se întâmplă cu fermierii albi?
Strâns legată de dezbaterea privind exproprierea terenurilor este situaţia fermierilor albi despre care se susţine – iar Trump a făcut referire la ea – că sunt atacați și omorâți de negrii care le confiscă pământurile. Preşedintele american nu este primul lider internațional care a evidenţiat problema și a descris-o ca pe un eveniment pe scară largă. În februarie, fostul premier australian Tony Abbott a afirmat că peste 400 de fermieri albi au fost uciși în ultimele 12 luni în Africa de Sud.

Cât de reale sunt însă aceste afirmaţii? Analiştii cred că, deşi este adevărat că zeci de fermieri albi și membrii ai familiilor acestora sunt uciși în fiecare an în Africa de Sud, ceea ce este mai puțin clar este amploarea problemei. Cele mai multe crime din ţara africană nu sunt clasificate în funcție de rasă, iar situația oficială a asasinatelor de la ferme include atât proprietarii, cât și cei care locuiesc pe acel teren. Ca urmare, cercetările efectuate de organizații private și de asociaţii ale fermierilor oferă cea mai credibilă imagine a violențele împotriva fermierilor albi.

AgriSA, o organizație a agricultorilor din Africa de Sud, a publicat un raport în iunie, în care a precizat că 47 de fermieri au fost uciși într-o perioadă de 12 luni între 2017 și 2018. A fost cel mai scăzut număr din ultimii 12 ani, cu 66% mai puţin faţă de aceeași perioadă din 2016-2017.

Statisticile poliţiei compilate de Africa Check, un site nonprofit de verificare a exactităţii relatărilor care lucrează împreună cu Institutul Poynter, indică un număr mai mare de crime. Au existat 638 de atacuri asupra fermelor mici și mari în perioada 2016-2017, în urma cărora 74 de persoane au fost ucise.

Ceea ce rezultă din aceste statistici – contestate de grupurile fermierilor şi ale naţionaliştilor albi, care spun că violenţele sunt sub-raportate – este că atît atacurile, cît și asasinatele par a fi cu mult sub totalul înregistrat la începutul anilor 2000, când violențele împotriva fermierilor erau la cote mari. De exemplu, ]n perioada 2001-2002 au existat mai mult de 1.000 de atacuri împotriva fermelor și a micilor companii agricole, cu 140 de fermieri ucişi, potrivit Africa Check.

Mesajul lui Trump, lăudat şi criticat
Puțini observatori contestă faptul că asasinatele fermierilor albi reprezintă o problemă în Africa de Sud, care are o rată totală a criminalităţii de aproximativ 34 la 100.000 de persoane, una dintre cele mai ridicate din lume. Dar unele organizații ale fermierilor și grupuri de dreapta susțin că guvernul sud-african nu face suficient pentru a proteja fermierii albi, despre care ei afirmă că sunt vulnerabili la atacuri.

„Atacurile împotriva fermelor sunt unice și nu ar trebui să fie considerate crime normale,” a declarat Ernst Roets, vicepreședintele AfriForum, un grup pentru apărarea drepturilor afrikanner, albii descdendenţi din coloniştii olandezi şi hughenoţi. „Atacurile împotriva fermelor trebuie tratate ca crime prioritare”. Grupurile de dreapta au lăudat mesajul lui Trump ca o „recunoaştere curajoasă” a unei „nedreptăţi grave.” Unii comentatori au cerut chiar preşedintelui Trump să faciliteze imigrarea în America a fermierilor albi, despre care susţin că sunt persecutaţi în Africa de Sud.

Aşa cum au demonstrat şi reacţiile la mesajul lui Trump, problema confiscărilor de pământuri şi a atacurilor împotriva albilor este extrem de delicată din punct de vedere politic, din cauză că a devenit o cauză importantă în cercurile naționaliştilor albi şi a extremei drepte. Multe dintre aceste grupuri caracterizează atacurile împotriva fermierilor sud-africani albi ca fiind parte a unui „genocid alb” mai mare, îndreptat împotriva persoanelor de origine europeană din întreaga lume.

De altfel, imediat după ce Trump a postat mesajul său pe Twitter, liderul american a fost acuzat de activiștii de stânga și de jurnaliștii liberali de rasism, iresponsabilitate şi de promovarea teoriilor naționaliştilor albi potrivit cărora guvernul sud-african duce un adevărat război împotriva fermierilor albi. „Sperăm că președintele va încerca mai degrabă să înțeleagă faptele și realitățile situației din Africa de Sud decât să repete subiectele de discuţie îngrijorătoare, care provoacă dezbinare rasială, folosite cel mai frecvent de suprematiştii albi,” a notat Liga Anti-Defăimare. Unii critici n-au uitat însă să puncteze că preşedintele Trump s-a amestecat în dezbaterea din Africa de Sud pentru a distrage atenţia de la dramele legale în care sunt implicaţii unii dintre apropiaţii săi în Statele Unite. La rândul lor, ziariştii de la publicaţia liberală Washington Post au scris că mesajul lui Trump este parte a strategiei Casei Albe de a profita de nemulțumirile albilor americani și teama de imigranţi înainte de alegerile de la mijlocul acestui an.

Cum a recţionat însă Africa de Sud? Khusela Diko, purtătoarea de cuvânt a președintelui sud-african, a declarat că Trump este „dezinformat” în legătură cu reformele funciare planificate și că guvernul său „va continua chestiunea pe canale diplomatice.” La rândul său, cabinetul de la Pretoria a afirmat că „Africa de Sud respinge în totalitate această percepție îngustă, care încearcă doar să dividă națiunea noastră și ne amintește de trecutul nostru colonial. Africa de Sud va accelera ritmul reformei agrare într-o manieră atentă și incluzivă, care nu ne va împărți națiunea.” Ministrul sud-african de externe, Lindiwe Sisulu, a scris şi ea că mesajul lui Trump este „regretabil” şi se bazează „pe informaţii false.” Însărcinatul american pentru afaceri în Africa de Sud, Jessye Lapenn, a fost de altfel convocat de autorităţile de la Pretoria care i-au spus că sunt dezamăgite de faptul că Washingtonul nu a utlizat canalele diplomatice pentru a comunica cu ei.

Criticii au punctat faptul că președintele american nu a furnizat vreo dovadă care să susțină afirmația că fermierii au fost uciși pe o „scară largă”. „Nu există absolut nici o dovadă că violența este îndreptată împotriva fermierilor albi. Nu există dovezi obiective că ei sunt vizaţi,” a spus şi Gareth Newham, șeful programului de crimă și justiție al Institutului pentru Studii de Securitate din Africa de Sud.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Heather Nauert, a refuzat joi să afirme dacă situaţia din Africa de Sud reprezintă o problemă, felicitând însă modul în care ţara africană a tratat actuala dezbatere pe acest subiect drept „pașnică și transparentă.” Ea a adăugat însă că secretarul Pompeo va analiza problema. „O expropriere a terenurilor fără compensație ar risca să trimită Africa de Sud pe un drum greșit. Încurajăm o dezbatere publică pașnică și transparentă despre această problemă importantă, care pare să se întâmple chiar acum.”

Pe de altă parte, jurnaliştii de la New York Times cred că mesajul tweet al lui Trump pare a fi momentul culminant al unei campanii de lobby desfăşurată de un grup de extremă dreapta din Africa de Sud care susţine „în mod fals” că fermierii albi sunt în mod sistematic alungaţi de pe pământurile lor şi ucişi în număr mare. Liderii grupului AfriForum, între care Kallie Kriel şi Ernst Roets, au vizitat Washington în acest an pentru a-şi promova cauza.

Ideea că Trump a folosit teoriile suprematiştilor albi pentru a se implica în dezbaterea agrară din Africa de Sud a fost subliniată şi de Timothy Longman, care este profesor asociat de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale la Boston University. Într-o declaraţie făcută pentru G4Media.ro, Longman, care este şi director al CURA: Institute on Culture, Religion, and World Affairs, a spus: „Mesajul lui Trump legat de amenințările împotriva fermierilor albi din Africa de Sud se bazează pe o narațiune falsă despre presupusul ‘genocid alb’, care este promovat de suprematiștii albi din Africa de Sud și din afară. Chiar înainte de trecerea la guvernarea majorității în 1994, suprematiştii albi au susținut că negrii ar încerca să distrugă populația albă a Africii de Sud. Ideea că fermierii albi se confruntă cu exterminarea sistematică este pur și simplu falsă. Este adevărat că Africa de Sud are o rată ridicată a criminalității violente și că albii sunt uneori victime ale acestei violențe, dar ei nu sunt vizaţi în mod disproporționat. Realitatea este că albii continuă să controleze o vastă majoritate a terenurilor agricole din Africa de Sud și continuă să domine economia Africii de Sud. Nivelul de trai pentru albii din Africa de Sud rămâne mult mai ridicat decât cel al negrilor, și, cu toate acestea, albii se confruntă cu mult mai puţine hărțuiri sau pericole. Guvernul Africii de Sud este absolut corect atunci când afirmă că președintele Trump este ‘dezinformat.’ Din păcate, el este dezinformat de același tip de falsuri rasiste care îi permit să urmărească politici suprematiste alb în Statele Unite.”

Surse: Yahoo News, ABC, Reuters, New York Times, Washington Post, AP, The Daily Caller
Foto: Casa Albă