De ce a trecut guvernul Orban

Ultima șansă pentru Comisia von der Leyen de a fi instalată în cursul acestui an este plenara de la Strasbourg de la sfârșitul lunii noiembrie (25 – 28) sau cel tarziu cea de la jumătatea lunii decembrie (16 – 19).

Parlamentul European se mai reunește într-o sesiune plenară scurtă la Bruxelles (13-14), dar potrivit unor surse politice sunt șanse minime ca audierea noilor propuneri de comisari să aibă loc până atunci.

Prin urmare, dacă guvernul Orban ar fi ratat instalarea la începutul acestei săptămâni, este greu de crezut că se mai putea face ceva până după turul doi al alegerilor prezidențiale, adică până după data de 24 noiembrie.

Calendarul instalării Comisiei von der Leyen, și așa mult întârziat din cauza respingerii candidaților Ungariei, Franței și României s-ar fi dat și mai rău peste cap. Inițial, noua Comisie era programată să-și intre în pâine la 1 noiembrie.

Cum Franța și Ungaria au găsit rapid înlocuitori pentru propunerile respinse în Parlament, România și Brexit-ul au rămas singurele motive pentru care executivul de la Bruxelles nu-și poate începe activitatea.

Or, guvernul Dăncilă a picat la București pe data de 10 octombrie, deci acum mai bine de trei săptămâni. Președintele Klaus Iohannis a avut însă tot interesul să amâne învestirea noului guvern și să o mențină pe Viorica Dăncilă în fereastra Palatului Victoria până aproape de turul 1.

Cu alte cuvinte, România a ținut în loc o vreme Bruxelles-ul din rațiuni de campanie electorală internă.

Din cauza unei țări mici din Est, eternă sursă de probleme și crize, Ursula von der Leyen s-a văzut pusă într-o situație și mai dificilă, cu o imagine de politician și mai slab și neputincios decât a lăsat deja să se vadă.

În mod evident, Bucureștiul nu mai putea întinde coarda. Dacă se lungea și mai mult criza politică, exista riscul real ca Ursula von der Leyen să-l accepte pe Victor Negrescu, ultima propunere făcută de premierul Dăncilă, dar respinsă de președintele Klaus Iohannis pe motiv că n-a fost consultat.

Acum, noul premier va putea să trimită la Bruxelles o nouă propunere. Adina Vălean și Siegfried Mureșan sunt cele mai vehiculate variante, dar nu ar fi exclusă altă opțiune.

Politic vorbind, Klaus Iohannis și PNL nu-și puteau permite să piardă funcția de comisar, iar familia politică europeană din care fac parte, PPE, n-ar fi acceptat ușor să cedeze socialiștilor o poziție atât de importantă din cauza unor jocuri politice interne de neînțeles.

Prin urmare, s-au găsit rapid câțiva politicieni responsabili din PSD și Pro România care să încropească o majoritate pentru a trece guvernul Orban în numele ”interesului național”. Jocul politic haotic al lui Victor Ponta s-a încheiat prin câteva trădări de răsunet care i-au subminat total autoritatea de lider (Tudose, Constantin, Cîmpeanu).

Publicului intern i se vor livra și alte explicații: România are nevoie de un buget votat la timp, de rezerve pentru iarnă, de salarii plătite la timp etc. Dar adevărul este că ”interesul național” a salvat guvernul Orban, la fel ca în 2009 când a ajutat la instalarea guvernului Boc.

Numai că un an mai târziu, Guvernul Boc a recurs la măsuri drastice pentru a salva economia. Foarte probabil, pe Ludovic Orban și echipa lui de miniștri de sacrificiu îi așteaptă o guvernare cel puțin la fel de grea. Misiunea lor va fi și mai dificilă deoarece 2020 este an electoral cu două mize mari: locale și parlamentare.

Vor guverna populist, cu ochii pe sondaje, sau vor face ordine după guvernarea PSD? Vor avea curajul deciziei sau vor evita orice șocuri pentru a nu-și periclita șansele electorale?

Citește și

BREAKING Guvernul Orban a trecut cu 240 de voturi PENTRU, nici un vot împotrivă, potrivit numărătorii oficiale. ”Vă mulțumesc și aveți încredere în noi” – reacția lui Ludovic Orban