De ce adoptă pisici agenții de pază filipinezi: Dacă Conan nu este acolo, nu mă simt motivat

O pisică care poartă uniformă de agent de pază neagră cu galben se plimbă cu dezinvoltură pe lângă paznicii aliniaţi în faţa unei clădiri de birouri din Manila, aşteptând probabil instrucţiuni pentru misiunea sa, transmite sâmbătă AFP într-un material despre pisicile fără stăpân ce sunt adoptate de agenţii de pază din Filipine, citată de Agerpres.

Conan, un motan fără stăpân în vârstă de 6 luni, a fost adoptat de echipa care asigură securitatea sediului Worldwide Corporate Center din Manila de mai multe luni. El face parte dintre felinele comunitare care au avut şansa de a fi adoptate într-un oraş unde mii de pisici trăiesc pe străzi.

Chiar dacă pisicile nu au competenţele câinilor în materie de pază şi în plus au şi tendinţa de a adormi în post, agenţii de securitate – care muncesc câte 12 ore în ture ce pot deveni plictisitoare – apreciază prezenţa pisicilor.

Conan a fost salvat pe când avea doar câteva săptămâni de o menajeră care l-a găsit plângând în parcarea unui imobil. El a devenit pisică de pază din întâmplare, după moartea predecesorului său, Mingming.

Paznicii îndoliaţi, care căutau un alt prieten care să le animeze turele de serviciu, au decis să-i ofere această oportunitate lui Conan.

„Dacă Conan nu este acolo, nu mă simt motivat”, a declarat pentru AFP Aljon Aquino, 30 ani. „Mă ajută să scap de stres”.

Fotografii ale lui Conan au fost distribuite de mii de ori pe Facebook. El poate fi admirat purtând o vestă cu inscripţia „securitate” în timp ce stă întins pe un birou, lângă o fotografie în mărime naturală a predecesorului său, Mingming.

Conan este una dintre cele mai mult de 10 feline care trăiesc la sediul Worldwide Corporate Center, un imobil de birouri şi de comerţ, unde felinele sunt binevenite. Angajaţii cotizează bani pentru a le cumpăra de mâncare.

Chiar dacă duce o viaţă bună, Conan nu se arată prea entuziast să-şi ajute colegii să îndeplinească sarcinile de serviciu, cum ar fi să verifice bagajele clienţilor şi angajaţilor la intrarea în clădire. El preferă să se relaxeze în faţa cafenelei din apropiere sau să se joace cu o minge spre deliciul trecătorilor.

„Uneori oamenii îl îmbrăţişează pentru că este foarte blând”, mai spune Aquino, care se amuză tachinându-l uşor pe Conan cu bastonul din dotare.