De ce alegătorii tineri se îndreaptă spre extrema dreaptă în unele părți ale Europei?

Mulți tineri nu sunt xenofobi, dar viața lor este precară, spun experții, pe fondul crizelor din domeniul locuințelor și al sănătății, scrie The Guardian, care a încercat să analizeze de ce tot mai mulți tineri se lasă seduși de mesajele partidelor de extremă dreapta.

Luând prânzul cu un sandviș cu ton în piața centrală din Volendam, un port de pescuit pitoresc la nord de Amsterdam, Gerald, în vârstă de 24 de ani, a fost lucid cu privire la alegerea sa în alegerile olandeze de săptămâna trecută.

„Am votat pentru Wilders și mulți dintre prietenii mei au făcut la fel”, a spus el. „Nu vreau să locuiesc cu părinții mei pentru totdeauna. Vreau să am propria mea casă și să fiu capabil să îmi întrețin familia mai târziu. Wilders vrea să rezolve criza locuințelor și să îmbunătățească sistemul nostru de sănătate. Acestea sunt cele mai importante subiecte pentru mine.”

Dacă toți cei care au votat la alegeri ar fi avut sub 35 de ani, Geert Wilders, populistul de extremă dreapta al cărui Partid pentru Libertate (PVV) a șocat Europa câștigând cele mai multe mandate parlamentare, ar fi câștigat și mai mult.

La alegerile prezidențiale din Franța de anul trecut, Marine Le Pen a obținut 39% din voturile persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și 49% din cele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. Înainte de alegerile din Italia din septembrie anul trecut, Frații Italiei ai Giorgiei Meloni era cel mai mare partid în rândul persoanelor sub 35 de ani, cu 22%.

Pe întreg continentul, imaginea alegătorului de dreapta radicală – de obicei alb, de sex masculin, fără studii superioare și, mai ales, în vârstă – se schimbă, iar studiile sugerează că, în mai multe țări, sprijinul pentru extrema dreaptă crește cel mai rapid în rândul alegătorilor mai tineri.

Mai mulți factori pot explica acest fenomen, spun analiștii. „Ar trebui să fim cu adevărat atenți la presupunerea unei alinieri culturale sau ideologice între tinerii alegători și extrema dreaptă”, a declarat Catherine de Vries, politolog la universitatea Bocconi din Italia.

„Știm că în multe țări tinerii sunt mai pro-imigrație decât alegătorii mai în vârstă. Ei nu au devenit xenofobi. Dar viața lor este mai precară. Acestea sunt adesea voturi pentru ceea ce în aceste alegeri olandeze s-a numit „securitatea mijloacelor de trai”.”

Cuvântul olandez „bestaanszekerheid” se traduce aproximativ ca o existență cu un venit suficient și previzibil, o locuință satisfăcătoare, acces adecvat la educație și asistență medicală și o protecție împotriva situațiilor neprevăzute.

Probleme precum locuințele, clasele supraaglomerate și spitalele în dificultate au fost esențiale pentru votul tinerilor, a declarat De Vries. „Wilders poate că vrea „poporul olandez pe primul loc”, dar promite să rezolve aceste lucruri”, a spus ea. „Partidele guvernamentale au impus austeritatea”.

În Volendam, unde PVV a obținut 42,9% din voturi, acesta a fost punctul de vedere al lui Gerald. „Oamenilor mai tineri, acei wok din marile orașe, le pasă de climă și de chestiunile de gen, dar ignoră problemele reale pe care le avem aici și acum”, a spus el.

„Nu sunt rasist pentru că am votat pentru Wilders. Mă frustrează faptul că migranții primesc mai mult ajutor din partea guvernului decât olandezii – dar nu sunt împotriva islamului; nu vreau ca moscheile să fie închise. Cred doar că trebuie să controlăm mai bine imigrația.”

Koen, în vârstă de 19 ani, un student din Amsterdam, a împărtășit acest punct de vedere. „Încă locuiesc cu părinții mei – nu-mi pot permite o cameră în Amsterdam”, a spus el. „Trebuie să fac naveta în fiecare zi. Wilders vrea să ofere locuințe oamenilor care sunt de aici – nu mi se pare ciudat.”

Koen, de asemenea, a spus că nu crede că Wilders va merge până la capăt cu promisiunile sale extreme anti-islam: închiderea moscheilor, interzicerea vălului și scoaterea în afara legii a Coranului. „Am crezut că Wilders a fost cel mai bun în dezbateri. A avut mult bun simț”, a spus el.

Partidele de extremă-dreapta nu sunt opțiunea preferată – sau chiar a doua opțiune – pentru alegătorii mai tineri peste tot în Europa, avertizează analiștii. Tendința pare mai puternică în țări precum Austria, Germania, Olanda, Suedia și Danemarca.

Pawel Zerka, cercetător senior în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat: „Este o poveste diferită în Europa de Est și, adesea, în sud. Dar cu siguranță că partidele de extremă dreapta atrag mult sprijin în rândul alegătorilor tineri.”

În Spania, ponderea partidului ultraconservator Vox în rândul votanților sub 35 de ani a urcat de la 22 % în aprilie 2019 la un record de 34 % în luna noiembrie a aceluiași an. Aceasta a scăzut în iulie anul acesta, dar se situează încă la 27%. În Olanda, PVV a devenit cel mai mare partid în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, obținând 17% din voturile acestora, față de 7% anterior. La scrutinul din 2022 din Suedia, 22% din cohorta de 18-21 de ani a votat pentru Partidul Democraților Suedezi, de extremă dreapta, față de 12% în 2018.

La alegerile din 2021 din landul Saxonia-Anhalt, în estul Germaniei, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, s-a clasat pe primul loc în rândul alegătorilor cu vârsta sub 30 de ani, în timp ce, de asemenea, se preconizează că tinerii alegători vor ajuta Partidul Libertății (FPO), de extremă dreapta din Austria, să câștige scrutinul național de anul viitor.

Zerka a identificat, de asemenea, nesiguranța economică drept cel mai important factor. „Tinerii alegători nu s-au mutat spre dreapta în ceea ce privește migrația, avortul, drepturile minorităților”, a spus el. „Partidele de extremă dreapta i-au convins că oferă o alternativă economică credibilă”.

Printre alți factori se numără și faptul că unele partide de extremă-dreapta „reușesc să se poziționeze ca o opțiune electorală ‘cool'”, a spus Zerka. „Ele oferă din ce în ce mai mult alegătorilor mai tineri politicieni la fel de tineri, adesea carismatici – oameni care le vorbesc limba”.

Jordan Bardella, președintele RN din Franța, de exemplu, avea doar 23 de ani când a condus campania de succes a partidului pentru alegerile europene din 2019 și 27 de ani când i-a succedat lui Le Pen ca lider oficial al partidului de extremă dreapta anul trecut.

Zerka citează, de asemenea, abilitățile partidelor de extremă-dreapta în domeniul social media: Vox din Spania are o campanie deosebit de abilă, iar Sławomir Mentzen, liderul de 37 de ani al partidului ultra-liberal de extremă dreapta Konfederacja (Confederația) din Polonia, are 800.000 de adepți pe TikTok.

Mai multe partide de extremă dreapta au propus, de asemenea, inițiative politice specifice pentru a atrage alegătorii mai tineri: Manifestul din 2022 al lui Le Pen promitea să elimine impozitele pentru cei sub 30 de ani, să ofere asistență financiară pentru lucrătorii studenți și să stimuleze locuințele studențești.

Jacob Davey, șeful departamentului de politici și cercetare al thinktank-ului Institute for Strategic Dialogue, a identificat influența unei contraculturi de extremă și ultra-dreapta a tinerilor, caracterizată de grupul paneuropean de extremă dreapta Generation Identity, ca fiind un factor suplimentar.

Chiar dacă „nemulțumirile economice, nesiguranța în ceea ce privește locuințele, locurile de muncă, viitorul” pot explica o mare parte din votul tinerilor, a spus el, „asistăm la dezvoltarea și fructificarea unui efort concertat de extremă dreapta pentru a ajunge la tineri și a-i radicaliza”.

Și, în cele din urmă, a spus De Vries, a existat „pur și simplu, normalizarea. Pentru mulți dintre acești tineri alegători, partidele de extremă dreapta au făcut parte din peisajul politic toată viața lor. Au crescut cu ele. Nu mai există stigmatizarea de odinioară”.

În Amsterdam, Conny, în vârstă de 22 de ani, care fuma o țigară în fața unei băcănii din cartierul muncitoresc Noord, singurul district din oraș în care PVV a terminat pe primul loc, a subliniat același lucru.

„Este prima dată când am votat”, a spus ea. „Întreaga mea familie a votat PVV și am fost încântați că [Wilders] a câștigat”. Viața devenea tot mai scumpă în Amsterdam, a spus ea, dar guvernului demisionar nu părea să-i pese.

„Mama mea este asistentă medicală (…). Wilders și-a făcut campanie pentru a investi în asistență medicală și în căminele de bătrâni. Când vine vorba de migrație, oamenii dintr-o țară în război merită o viață mai bună aici, dar nu ar trebui să fie în detrimentul olandezilor.”