De ce aliații lui Putin vor să detoneze o bombă nucleară deasupra Siberiei

Una dintre cele mai cunoscute voci ale propagandei ruse a sugerat că Rusia ar trebui să-și etaleze capacitățile nucleare cu un test atomic deasupra propriului teritoriu, mai precis “undeva deasupra Siberiei.” Comentariile Margaritei Simonyan au fost susținute de liderul cecen Ramzan Kadîrov și, desi bizare, marchează o nouă etapă în retorica nucleară agresivă a liderilor de la Kremlin și a celor din cercul apropiat președintelui Vladimir Putin în contextul în care războiul împotriva Ucrainei, prezentat constant drept “o operațiune militară specială” care va dura trei zile, se desfășoară deja de 20 de luni.

“Deasupra Siberiei”

Într-o postare video pe canalul ei Telegram, distribuită pe contul X al analistei Julia Davis, redactorul-șef al organului rus de propagandă media RT, Margarita Simonyan, și-a exprimat sentimentele legate de războiul din Ucraina declanșat de Putin la 24 februarie 2022, sugerând că Rusia ar trebui să-și etaleze capacitățile nucleare cu un test atomic deasupra propriului teritoriu pentru “a speria Vestul.”

Simonyan și-a început discursul de opt minute descriind modul în care Rusia “a sărbătorit aniversarea întoarcerii la noi a pământurilor noastre rusești.” Pe 30 septembrie, autoritățile ruse au marcat un an de când Moscova a susținut că a anexat regiunile Donețk, Lugansk (est), Herson și Zaporijnia (sud) din Ucraina în urma așa-ziselor referendumuri denunțate ca fiind frauduloase de Kiev și aliații săi occidentali. Rusia nu controlează pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni, potrivit Newsweek.

“Sunt perfect fericită că trăiesc într-un moment în care au loc aceste evenimente și justiția istorică este restabilită,” a spus propagandista, descriind cum ucrainenii “sunt la fel ca tine și mine” și au petrecut “30 de ani în iad,” referindu-se la perioada scursă de la destrămarea Uniunii Sovietice, în anul 1991.

Dar șefa de la RT a afirmat în același timp că a simțit “amărăciune și regret” pentru că războiul început de Rusia, care a ucis sute de mii de oameni, se dovedește a fi “atât de lung și atât de greu.”

Deși fericită că Rusia a capturat Herson, Simonyan a plâns că localitatea “s-a întors la inamic, la mama vitregă rea,” atunci când Ucraina a recucerit în cele din urmă orașul.

În opinia propagandistei de la Kremlin, rușii “se roagă, se luptă și își fac griji” pentru ca zonele ucrainene precum Herson să se întoarcă în Rusia. “Nu vă pot promite asta, dar dacă nu se va face, voi nu veți cunoaște pacea și nici noi,” a spus ea. “Vom lupta pentru această pace, (vom face) orice va fi nevoie.”

Ea a reiterat opinia Kremlinului că războiul a fost unul în care Occidentul luptă împotriva Rusiei și “încearcă să ne sugrume cu mâinile Ucrainei.”

Reflectând asupra modului în care capturarea provinciilor din Ucraina nu se va face la fel de “ușor și fără durere” precum anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea în 2014 – zonă pe care Kievul încearcă să o recucerească -, Simonyan a spus că “un ultimatum nuclear devine inevitabil,” pentru că “(ucrainenii și aliații lor occidentali) nu se vor da înapoi până când nu vor simți multă durere.”

“Voi duceți un război împotriva noastră și suntem forțați să ducem un război împotriva voastră, cu tot ceea ce presupune,” a spus ea, adresându-se liderilor occidentali, despre care a spus că “nu se vor opri până nu vor înțelege această amenințare iminentă.”

Jurnalista a citat apoi apelul politicianului populist de dreapta Vladimir Jirinovski, care a murit în aprilie 2022, “de a lovi Washingtonul.”

Dar, într-o declarație bizară, Margarita Simonyan a sugerat că nu ar fi necesară lovirea unuia dintre aliații Ucrainei cu o rachetă – un refren obișnuit la programele de televiziune de stat ruse la care ea apare frecvent, a scris Newsweek.

Mai degrabă, a sugerat ziarista rusă, Moscova ar putea “realiza o explozie termonucleară la sute de kilometri deasupra propriului nostru teritoriu undeva în Siberia,” iar asta nu i-ar afecta pe cei de la sol. “Dacă ar fi să facem o explozie termonucleară, o explozie nucleară, la 100 de kilometri sau mai sus, pe propriul nostru teritoriu, undeva în Siberia, nu s-ar întâmpla nimic înfricoșător pe pământ,” a declarat propaganidista.

În loc să descrie intenția unei astfel de mișcări ca fiind una care să sperie Occidentul, ea a spus că principalul efect ar fi “distrugerea tuturor electronicelor radio” și afectarea sateliților, camerelor și telefoanelor.

Simonyan a vorbit apoi despre modul în care viața ar putea reveni la cea din 1993 și cât de “bucuroasă” ar fi ea să trăiască într-o lume fără gadgeturi. “Nu va exista iarnă nucleară și nimeni nu va muri de cancer, dar toate aparatele electronice radio și toți sateliții vor fi dezactivate,” a spus ea, menționând că “ne vom întoarce la ceva de genul 1993.”

“Opțiunea există și este cea mai umană,” a concluzionat ziarista rusă, făcând-o pe Davis să descrie modul în care Simonyan “a prognozat un viitor sumbru” deoarece ea crede că “războiul împotriva Ucrainei ar putea continua un car de ani și a sugerat aruncarea în aer a unei bombe nucleare peste Siberia pentru a speria Occidentul.”

Reacții

În timp ce declarația Margaritei Simonyan a fost criticată intens de numerosi comentatori, liderul cecen Ramzan Kadîrov a venit în apărarea ei și a sugerat că ideea propagandistei de la Kremlin ar putea să nu fie atât de rea până la urmă.

“Margarita Simonyan nu este atât de proastă încât să propună o lovitură nucleară pe propriul teritoriu,” a scris Kadîrov pe Telegram, lăudând propagandista Kremlinului drept “o adevărată patrioată care apără interesele naționale pe orice platformă.”

Kadîrov, el însuși un aproiat al lui Putin, a continuat susținând că comentariile ei au fost scoase din context și “în loc să se exagereze cu declarațiile ei… toți ceilalți ar fi mai bine să facă ceva util și să-și aducă contribuția tangibilă, mai degrabă decât să deranjeze, la lupta împotriva NATO și a neonazismului.”

Liderul cecen a spus că “astfel de decizii (declanșarea unei bombe nucleare) sunt luate de Comandantul-Șef Suprem, pe baza multor motive și factori care amenință statul” și că ceea ce ea a vrut să spună cu adevărat este că “chiar și cu o evoluție atât de nefavorabilă a evenimentelor (cum ar fi o explozie termonucleară), Rusia, în comparație cu restul lumii, nu va pierde strategic.”

De partea sa, Kremlinul s-a grăbit să asigure reporterii că comentariile lui Simonyan nu reflectă opiniile oficiale ale Moscovei, în timp ce propagandista a fost aspru criticată de liderii locali siberieni.

“Trebuie să-ți ceri scuze locuitorilor din Siberia cel puțin,” a spus Maria Prusakova, un parlamentar din republica Altai, într-un videoclip postat pe platforma Telegram. (https://t.me/mariyaprusakova/864)

La rândul său, primarul din Novosibirsk, Anatoly Lokot, a afirmat că știe ceva despre exploziile termonucleare, deoarece are pregătire de fizician. “Nu este nimic bun legat de exploziile termonucleare,” a spus el, avertizând că consecințele unei astfel de explozii ar putea dura “mii de ani.”

Amenințări constante

Reamintim că, în ciuda reacției vehemente a Kremlinului la sugestia făcută de Symonian, oficialii ruși și propagandiștii Moscovei au amenințat constant cu declanșarea unui atac nuclear în perioada scursă de la începutul atacului împotriva Ucrainei.

Astfel, în iunie, un prezentator de la televiziunea de stat rusă a avertizat că, dacă războiul din Ucraina va escalada într-o “fază nucleară,” Kremlinul va lovi SUA cu arme nucleare, deoarece este “în bătaia puștii.” Președintele Institutului rus pentru Orientul Mijlociu, Evgheni Satanovski, a făcut avertismentul într-un clip care a devenit viral.

“Întrebarea este, va ajunge totul în faza nucleară sau nu? Pentru că dacă va continua așa, cu siguranță se va întâmpla,” a spus Satanovski la TV de stat rusă. “Și nu vor fi arme nucleare tactice (ci strategice) cu care vom lovi în Ucraina, credeți-mă, în Statele Unite ale Americii și în toate zonele care trebuie să fie luate ca țintă. Ei sunt acolo din vremea sovietică și cei din SUA, și cei din Europa, și cei din alte locuri unde sunt concentrate arme nucleare americane, unde sunt baze militare americane. Așa că îmi doresc ca în drum spre faza nucleară să putem termina inamicul fără a trece Rubiconul. Dar dacă trebuie, ce putem face?”

În aprilie 2023, Dmitri Medvedev, fostul președinte rus, a declarat și el că probabilitatea folosirii armelor nucleare – descrise drept ‘coloana vertebrală care ține statul împreună’ – crește pe zi ce trece.

“După părerea mea, (preocupările legate de schimbările climatice) nu sunt nimic în comparație cu perspectiva de a fi în epicentrul unei explozii cu o temperatură de 5.000 Kelvin (circa 4.700 grade Celsius), o undă de șoc de 350 de metri pe secundă și o presiune de 3.000 de kilograme pe metru pătrat, cu radiații penetrante, adică radiații ionizante și un impuls electromagnetic,” a spus el, potrivit agenției de presă de stat ruse RIA Novosti.

“Există o astfel de perspectivă astăzi? (Din păcate), da. Și crește în fiecare zi din motive binecunoscute,” a spus el.

Anterior, în ianuarie, Medvedev a scris într-o postare Telegram în care discuta sprijinul NATO pentru armata Ucrainei: “Înfrângerea unei puteri nucleare într-un război convențional poate declanșa un război nuclear.”

Iar în septembrie 2022, în discursul televizat în care a anunțat mobilizare militară parțială care a dus la trimiterea a aproximativ 300.000 de forțe de rezervă pentru a lupta în Ucraina, preșdintele Putin insusi a precizat că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare dacă teritoriile rusești sunt amenințate. Liderul de la Moscova a afirmat că Rusia va folosi “toate armele” pentru a se apăra, acuzând aliații NATO că “șantajează” Moscova cu utilizarea armelor nucleare.

“A fost lansat și șantajul nuclear. Este vorba nu numai despre bombardarea centralei nucleare Zaporojie, încurajată de Occident, care amenință cu o catastrofă nucleară, ci și despre declarațiile unor reprezentanți de rang înalt ai principalelor state NATO despre posibilitatea și permisiunea folosirii armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei – a armelor nucleare,” a comentat omul forte de la Kremlin.

“Celor care își permit să facă astfel de declaraţii despre Rusia, aș vrea să le reamintesc că țara noastră dispune şi ea de diverse mijloace de distrugere, iar în privinţa unor componente – chiar mai moderne decât cele ale țărilor NATO. Și dacă integritatea teritorială a țării noastre va fi amenințată, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a apăra Rusia și poporul nostru. Aceasta nu este o cacealma,” a spus Putin, care i-a asigurat pe cetățenii ruși că “integritatea teritorială a Patriei noastre, independenţa şi libertatea noastră vor fi asigurate – subliniez din nou acest lucru – cu toate mijloacele de care dispunem. Și cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că roza vânturilor se poate întoarce în direcția lor.”

Un arsenal de temut

Potrivit datelor oferite de Federation of American Scientists și Arms Control Association, Rusia are între 5.977 și 6.257 de focoase nucleare. Circa 1.588 dintre ele sunt desfășurate strategic, fiind amplasate pe rachete intercontinentale și la bazele de bombardiere grele.

Declarațiile agresive din septembrie trecut ale președintelui Federației Ruse, care nu au fost primele si nici ultimele în care el a amenințat cu utilizarea armelor nucleare, au stârnit discuții aprinse în Occident cu privire la modul în care Statele Unite, Marea Britanie și aliații lor ar putea răspunde acțiunilor Moscovei.

Dacă Rusia va lansa un atac nuclear împotriva Ucrainei, și nu va detona o bombă atomică deasupra Siberiei, așa cum a sugerat Margarita Simonyan, experții cred că Moscova va desfăşura probabil una sau mai multe bombe nucleare tactice. Acestea sunt arme mici, cu o putere explozivă cuprinsă între 0,3 kilotone și 100 de kilotone, comparativ cu bomba de 58 de megatone testată de Rusia la 30 octombrie 1961 în arhipelagul Novaia Zemlia, deasupra cercului arctic. Bomba Țarului, denumită Ivan, având numele de cod AN602, a fost o bombă cu hidrogen, cea mai puternică armă nucleară construită și detonată vreodată.

Bombele tactice sunt concepute pentru a avea un impact limitat pe câmpul de luptă, în comparație cu armele nucleare strategice, care sunt concepute pentru a fi utilizate în scopul de a câștiga războaie.

AFP a scris că, în ciuda acestei diferențe, termenii de mic și limitat sunt relativi. Aceasta în condițiile în care, de exemplu, bomba atomică aruncată de aviația americană asupra orașului japonez Hiroshima la 6 august 1945 a provocat peste 100.000 de moți și distrugeri masive deși a avut doar 15 kilotone.

Potrivit think tank-ului britanic de securitate Royal United Services Institute (Rusi), arsenalul tactic al Rusiei este limitat la aproximativ 500 de km – comparativ cu o rachetă nucleară strategică, care poate ajunge la 5.000 de km.

În ceea ce privește scopul Rusiei în folosirea unei bombe nucleare tactice în Ucraina, analiștii cred că Moscvova ar urmări să sperie guvernul de la Kiev să se predea sau să se supună negocierilor, dar și să-i dezbine pe susținătorii occidentali ai țării.

Cât privește modul în care Statele Unite ar putea răspunde la un eventual atac nuclear efectuat de trupele lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei, într-o analiză publicată anul trecut scriam că acest lucru s-ar putea face printr-o lovitură convențională limitată asupra forțelor sau bazelor ruse direct implicate în atac ori chiar printr-un bombardament nuclear. Alte voci recomandau însă ca, în cazul unui atac atomic lansat de Moscova pe teritoriul ucrainean, SUA să se abțină de la atacarea Rusiei pentru a nu risca extinderea conflictului.

Surse: Newsweek, AFP, fas.org, armnscontrol.org, X, Telegram