De ce amână România cu o lună planul crucial pentru relansarea economică

România a anunțat oficial că va trimite Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu întârziere de o lună la Comisia Europeană. Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că România propune executivului european să amâne până la 31 mai depunerea formală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Termenul inițial agreat de Comisia Europeană cu statele membre era 30 aprilie, dar Ghinea a spus că din informațiile sale mai multe state UE – printre care Olanda, Bulgaria și Polonia – vor cere și ele o amânare.

În ceea ce privește negocierea cu Comisia, Ghinea a spus că există probleme tehnice și probleme politice. În ceea ce privește problemele politice, Ghinea a dat ca exemple sistemele de irigații, extinderea infrastructurii de furnizare de gaze și investițiile în infrastructura de transport, pe care Comisia Europeană nu le-ar vrea finanțate prin acest instrument. ”Nimic nu a fost respins pentru că nimic nu a fost depus oficial”, a mai spus oficialul la finalul ședinței de la Palatul Cotroceni pe tema PNRR.

Motivele reale pentru care România amână PNRR. Guvernul a început discuțiile cu Comisia Europeană pe baza unei propuneri de PNRR care include o supracontractare de 135% față de suma maximă alocată, adică aproape 40 de miliarde de euro în total. Ministrul Ghinea a explicat că decizia de a începe negocierile pentru o sumă mai mare decât cea alocată este o tactică asumată, prin care România se asigură că dacă unele proiecte din planul maximal sunt respinse pe motiv de neconformitate, să le poată înlocui rapid cu altele deja pregătite din același pachet.

Cauzele care au dus la amânarea depunerii PNRR țin de neconformitatea unor proiecte dorite de România cu regulamentul care supervizează funcționarea Mecanismului european de Redresare și Reziliență (MRR), adică programul UE prin care statele membre își realizează planurile naționale de relansare post-pandemie.

Acest regulament stipulează clar că proiectele incluse în PNRR trebuie să aibă o componentă majoră de reformă și, în plus, investițiile trebuie să contribuie în proporție de 37% la obiectivul de combatere a schimbărilor climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare.

Or, Comisia Europeană consideră că multe dintre proiectele incluse de România în draftul de PNRR nu respectă aceste condiții esențiale. Vicepremierul Dan Barna a dat ca exemplu proiectele de irigații, neconforme cu regulamentul MRR. Experți consultați de G4Media.ro au declarat că aceste proiecte de irigații datează de câteva decenii și sunt bazate pe o tehnologie care presupune un consum major de energie. Or, UE vrea să descurajeze acest tip de proiecte.

Și în privința reformelor asumate prin PNRR la acest moment există rezerve majore din partea Comisiei Europene. Oficialii comunitari au cerut guvernului să explice în ce constau aceste reforme și cum sunt ele finanțate prin PNRR.

Context. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul care prevede modul în care România va cheltui cei 29,2 miliarde de euro veniți de la UE în următorii patru ani sub formă de granturi și împrumuturi pentru relansarea economiei.

Investițiile și reformele din PNRR trebuie să respecte Recomandările Specifice de Țară elaborate de Comisia Europeană, iar investițiile vor contribui în proporție de 37% la obiectivul de combatere a schimbărilor climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare.

După 1 mai, Comisia Europeană realizează evaluarea planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.

România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare de granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală și societatea civilă.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.