De ce au eşuat Bulgaria şi România în lupta cu pandemia? Numeroși medici bulgari au recomandat bolnavilor cronici să nu se vaccineze, deși în Europa occidentală ei au fost vaccinați primii

Cele două ţări din Balcani au rate de vaccinare cele mai mici din Uniunea Europeană şi situaţia epidemiologică este din nou scăpată de sub control. Reporterii EURACTIV la Sofia şi Bucureşti analizează cauzele eşecului celor două ţări în faţa pandemiei, transmite Euractiv.

Rolul medicilor bulgari puţin convinşi

Bulgaria s-a clasat a doua în UE în ce priveşte decesele având legătură cu Covid-19 în ultima lună şi ultima în ce priveşte vaccinarea – doar 21% dintre bulgari sunt complet vaccinaţi contra virusului.
Experţi au declarat pentru EURACTIV Bulgaria că situaţia se datorează medicilor generalişti, reacţiei instituţiilor şi susceptibilităţii bulgarilor la fake news.

Un număr important de medici generalişti au recomandat persoanelor cu maladii cronice să nu se vaccineze, un vreme ce în Europa occidentală aceste persoane au fost vaccinate primele. Celebrul expert bulgar în maladii infecţioase Atanas Mangarov a minimizat importanţa virusului de la începutul pandemiei şi s-a pronunţat împotriva vaccinurilor, creând astfel un climat de neîncredere.

„Nu am fost în măsură să pregătim majoritatea medicilor care se ocupă de veccinuri. Momentul de a face o campanie ţintită pentru medicii specialişti în vara 2020 a fost ratat”, a comentat epidemiologul Hristiana Batselova.

„Sunt surprinsă de numărul de medici din Bulgaria care nu înţeleg funcţionarea vaccinurilor. Profesioniştii din sănătate s-au temut să se vaccineze şi au sfârşit prin a o refuza pacienţilor lor”, a declarat dna Batselova.

Potrivit Uniunii medicale bulgare, circa 70% dintre medicii bulgari sunt vaccinaţi, unul din procentajele cele mai scăzute din UE.

„Într-o primă fază, unii medici generalişti au refuzat să vaccineze multe persoane. Neîncrederea a fost apoi întărită de fake news. E timpul să încetăm să-i blamăm pe politicieni. Nu putem să punem fără încetare în seama altora răspunderea noastră pentru alegerile greşite”, a adăugat dna Batselova.

Maria Şarkova, eminent avocat medical, a declarat că ezitarea de a se vaccina nu este un fenomen nou în Bulgaria.

„Ştirile false au contribuit la ezitarea de a se vaccina, dezvoltându-se pe terenul fertil pe care îl reprezintă incertitudinea politică şi alegerile repetate. Câţiva aleşi ai unor partide au susţinut zgomotos vaccinarea, în vreme ce liderii politici au rămas tăcuţi sau chiar au folosit o retorică anti-vaccinală pentru a câştiga susţinerea electoratului”, a declarat dna Şarkova.

„Nu există întotdeauna o reacţie instituţională contra fake news difuzate de medici. Media dau cuvântul unor specialişti care difuzează fake news, invocând argumentul pluralismului opiniilor„, a declarat dna Şarkova.

Chiar unii membri ai consiliilor de experţi, numiţi de ministrul sănătăţii, au redactat recomandări în contradicţie directă cu cele date de asociaţiile profesionale internaţionale. De exemplu, ei au recomandat să nu se vaccineze femeilor însărcinate sau celor care plănuiau o sarcină în următoarele şase luni.

Politicienii români s-au grăbit să pună capăt pandemiei

În ultimele săptămâni, numărul de infectări cu Covid-19 în România a crescut brusc, urmat de multe decese. Săptămâna trecută, România a înregistrat una din ratele de mortalitate cele mai ridicate din lume şi a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru a scădea o parte din presiunea exercitată asupra sitemului său de sănătate aflat în dificultate.

Medicii şi oamenii politici au imputat campaniilor de dezinformare şi scepticismului faţă de vaccinuri slaba difuzare a vaccinurilor contra Covid, dar motivele acestei situaţii sunt mai diverse.
Românii au o lungă istorie de neîncredere faţă de autorităţile publice şi gestionarea campaniei de vaccinare nu a făcut nimic pentru a corecta acest lucru.

Un medic militar a fost însărcinat cu campania şi, deşi această decizie a putut fi utilă la început – armata fiind una din instituţiile cele mai fiabile din România – ministerul Sănătăţii a fost repede pus pe tuşă şi comunicarea a rămas în cel mai bun caz mediocră, potrivit experţilor în relaţii publice.

În plus, când campania de vaccinare era pe moarte la începutul verii unii oficiali politici au declarat sfârşitul pandemiei şi campania de vaccinare a fost considerată un succes.

România a fost prima ţară din UE care a ridicat restricţiile sanitare, chiar dacă obiectivele de vaccinare erau departe de a fi atinse.

Iniţial, guvernul român şi-a fixat drept obiectiv să vaccineze 10 milioane de persoane înainte de sfârşitul lui septembrie, apoi a introdus un obiectiv intermediar de cinci milioane de persoane vaccinate la 1 iunie.

În mai, totuşi, când cifrele erau totuşi foarte departe de obiectiv, preşedintele Klaus Iohanni şi prim-ministrul Florin Cîţu au început să ridice restricţiile sanitare. Dl Cîţu a declarat apoi că obiectivul lui nu este să vaccineze un număr determinat de persoane, ci să învingă pandemia.

„Campania a fost un succes, practic, am oprit pandemia”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în iunie. El a justificat numărul scăzut de doze administrate zilnic prin reducerea numărului de infectări, care a menţinut rata de utilizare a vaccinului la niveluri foarte scăzute.

O dată cu creşterea numărului de infectări în septembrie şi mai ales în octombrie, cozile de aşteptare la centrele de vaccinare au reapărut, la fel ca şi discuţiile depre noile restricţii şi posibilitatea de a face obligatoriu certificatul sanitar pentru anumite activităţi.

Sursa: Euractiv/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro