De ce au încetat atacurile avioanelor de vânătoare Mig-31 în Ucraina?

Începând cu 28 ianuarie, în Ucraina nu a mai fost emisă nicio alertă de raid aerian pentru avioanele de luptă MiG-31. În ianuarie, nu a existat nicio alertă timp de încă 20 de zile, de la 8 ianuarie la 28 ianuarie. O pauză atât de lungă nu este tipică pentru aceste avioane ale forțelor aeriene ruse, care zboară mai mult sau mai puțin regulat cel puțin din 2024, potrivit BBC.

De fapt, de la începutul anului 2025, alarma în legătură cu zborul MiG-31 a fost declarată de trei ori – pe 3, 8 și 28 ianuarie. Cu toate acestea, aceste zboruri nu s-au soldat cu lovituri.

În 2024, cea mai lungă pauză a fost la începutul toamnei: nicio alarmă de raid aerian nu a fost declarată în legătură cu zborurile MiG-31 în Ucraina între 5 și 20 septembrie.

Nu există informații despre ieșirile de luptă ale MiG-31 legate de războiul din Ucraina pe canalul oficial Telegram al Forțelor Aeriene Ucrainene .

Potrivit unui canal neoficial care publică informații pe baza propriilor date, MiG-31 au zburat probabil de pe aerodromurile rusești după 28 ianuarie, dar nu în misiuni de luptă.

Informația privind pauza zborurilor MiG-31 a fost confirmată pentru BBC de purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat.

Ucrainenii au o atitudine specială față de MiG-31 deoarece unele dintre aceste aeronave (modificarea MiG-31K) lansează rachete aerobalistice Kh-47M2 Kinjal, care sunt foarte greu de interceptat.

Această rachetă, deși lansată în aer, zboară pe o traiectorie balistică care este vag parabolică, ceea ce o face o țintă mai dificilă pentru apărarea aeriană decât o rachetă care zboară paralel cu solul.

A doua caracteristică a „Kinjal” este viteza sa. Viteza maximă în zbor atinge 10 Mach.

A treia caracteristică este raza sa de acțiune. Orice punct din Ucraina poate fi lovit de o rachetă lansată de pe teritoriul Rusiei.

MiG-31 în sine reprezintă, de asemenea, un pericol, deoarece aceste avioane de luptă sunt înarmate cu rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune, care sunt capabile să lovească ținte aeriene la o distanță de până la 120 de kilometri.

În același timp, ele însele nu intră în zona de apărare aeriană ucraineană, rămânând invulnerabile la sistemele de arme terestre. De asemenea, este dificil să fie doborâte cu rachete aeriene cu rază lungă de acțiune de pe avioane, deoarece Ucraina nu are rachete cu o rază de acțiune mai mare de 120 de kilometri.

Toate acestea fac din MiG-31 o amenințare pe care Ucraina o ia mai mult decât în serios.

Campania aeriană nu a încetat

În perioada în care MiG-31-urile rusești nu au zburat, Rusia a efectuat atacuri asupra țintelor din Ucraina prin alte mijloace.

De exemplu, în noaptea de 16 februarie, dronele rusești au atacat Mikolaiv, avariind centrala termică a orașului. După cum a raportat ulterior prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal, 46.000 de persoane au rămas fără căldură.

Anterior, la 12 februarie, Forțele aeriene ucrainene au anunțat distrugerea a șase din cele șapte rachete balistice lansate de Rusia și respingerea unui atac cu 123 de drone.

Apoi, la Kiev, o persoană a murit, alte patru au fost rănite, inclusiv un copil, au anunțat salvatorii și președintele Ucrainei.

Ultima lovitură cu rachete Kinjal, potrivit forțelor armate ucrainene, a avut loc în noaptea de 31 decembrie 2024. La acea dată, Rusia a atacat Ucraina cu 61 de mijloace de atac, inclusiv diverse rachete și drone. Potrivit forțelor armate ucrainene, singura rachetă Kinjal din acel raid a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană.

Nu există nicio dovadă că Rusia ar putea rămâne fără rachete Kinjal. Astfel de dovezi ar putea proveni din scurgeri de informații către presă sau din investigații din surse deschise. Nu au apărut recent în domeniul public investigații de profil pe această temă.

În Ucraina, există o atitudine specială față de rachetele Kinjal și, în consecință, față de MiG-31K, deoarece fiecare lansare a acestor rachete sau chiar amenințarea cu una reprezintă un pericol pentru orice oraș din Ucraina.

Singura modalitate de a doborî rachetele Kinjal este sistemul Patriot. Potrivit datelor oficiale , Ucraina dispune de trei astfel de sisteme, deși s-a raportat anterior că ar putea fi transferat un al patrulea. Acestea nu pot apăra cerul de rachetele Kinjal deasupra tuturor orașelor ucrainene.

Situația politică

După cum a declarat pentru BBC un expert militar rus, care a dorit să-și păstreze anonimatul, decizia de a utiliza astfel de arme într-un moment în care Rusia negociază cursul ulterior al războiului nu poate fi luată decât la cel mai înalt nivel, ținând cont de situația politicii externe.

Primele discuții oficiale între înalți oficiali ruși și americani de la invazia din Ucraina au avut loc în Arabia Saudită la 18 februarie. Cu câteva zile înainte, războiul din Ucraina fusese subiectul central al Conferinței de Securitate de la München.

Cu toate acestea, procesul politic de discutare a posibilităților de încheiere a războiului a început mai devreme, după ce Donald Trump a fost ales președinte în noiembrie 2024. Trump a fost învestit în funcție la 20 ianuarie 2025.

Activitatea sa de politică externă a început probabil chiar înainte de aceasta, însă natura sa și măsura în care Rusia ar fi putut fi implicată indirect sau direct în aceasta nu sunt discutate în detaliu în sursele deschise.

Resurse epuizate?

O explicație care pare logică este că unele componente ale aeronavei ar fi ajuns la sfârșitul duratei lor de viață, ceea ce a dus la încetarea zborurilor acestora.

Toate MiG-31 au fost produse înainte de 1994. În total, au fost produse până la 500 de unități, dar până în 2023, potrivit cărților de referință Military Balance 2023 și World Air Forces 2023 , Rusia mai avea doar 129 de astfel de avioane de luptă.

Military Balance evidențiază, de asemenea, 12 MiG-31K, purtătoare ale rachetelor Kinjal. Acest avion este aproape imposibil de distins de celelalte modificări MiG-31. Cu toate acestea, este dotat cu echipamente care îi permit să lanseze racheta Kinjal. Această aeronavă nu este potrivită pentru nimic altceva.

Pentru a lansa o rachetă, MiG-31 trebuie să se ridice la o altitudine de peste 15 kilometri și să accelereze la o viteză maximă de 3.000 km pe oră – aeronava este în esență prima etapă a rachetei, iar viteza sa este importantă pentru lansare.

Fiecare aeronavă are o durată de viață determinată – un anumit număr de ore petrecute în aer, sau „cicluri” – decolări și aterizări. Iar unele componente ale aeronavelor îmbătrânesc mult mai repede decât altele.

De exemplu, după cum se menționează în articolul „Analysis of the Aging Process of D-30F6 Aircraft Engines During Operation”, procesul de îmbătrânire a elementelor structurale ale motorului avionului de luptă MiG-31 începe după 350 de ore de funcționare.

Pentru comparație, durata totală de viață a motorului AL-41F1S pentru avionul de vânătoare Su-35 este de 3.000 de ore, dar prin înlocuirea unor componente poate fi extinsă la 4.000 de ore.

În prezent, D-30F6 nu este produs, dar, după cum a declarat designerul general al JSC Aviadvigatel, Alexander Inozemțev, în 2014 , „au fost fabricate în total aproximativ 1.500 de motoare D-30F6 și a rămas o rezervă uriașă de motoare”.

Nu se știe câte motoare au rămas în rezervă, având în vedere utilizarea lor intensivă. Multe depind de intensitatea muncii lor și de sarcinile la care sunt supuse aceste aeronave în timpul zborurilor.

Sarcinile asupra structurii avionului de luptă MiG-31K în timpul curselor de luptă sunt mult mai mari decât cele ale avionului MiG-31 obișnuit. Datorită greutății și dimensiunilor rachetei (cântărește 4,3 tone, iar acestea cad într-un singur punct sub fuselaj), sarcina pe fuselaj (partea portantă fără motor și echipament) s-a schimbat.

Durata de viață a oricărei aeronave poate fi, de asemenea, prelungită prin examinarea atentă a acesteia și prin înlocuirea componentelor învechite și, astfel, avioanele de luptă pot continua să zboare timp de zeci de ani.

Dar condițiile critice de funcționare în timpul ieșirilor frecvente de luptă nu pot decât să afecteze durata de viață nu numai a componentelor individuale ale avionului de vânătoare, ci și a fuselajului său, care nu poate fi înlocuit.

„Aceasta nu este o problemă pentru Rusia”

Între timp, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, a declarat într-un interviu acordat BBC că, în opinia sa, întreruperile ieșirilor în luptă ale MiG-31 nu înseamnă că rușii ar putea avea probleme cu acestea.

„Rusia are un ciclu complet de producție, reparare și modernizare a avioanelor Su și MIG. Dacă ceva se strică, ei îl vor înlocui, aceasta nu este o problemă pentru Rusia”, consideră el.

„Ar putea exista mai multe motive pentru absență, dar nu aș trage nicio concluzie serioasă cu privire la MIG-urile uzate. Poate că ei stochează ceva, se pregătesc pentru un fel de atac, vremea nu este bună, ei stochează aceleași Kinjal”, a adăugat el.

În plus, potrivit lui Ignat, Forțele Aeriene încearcă să nu declare o alarmă atunci când nu există un motiv imperios pentru a face acest lucru.

„Subiectul declarării alarmelor este unul foarte sensibil. Atunci când există o amenințare, se declară o alarmă, dar nu putem ști cu siguranță dacă acesta [MiG-31K] este înarmat sau nu. Deși nu se poate spune că, în absența alarmelor, cu siguranță nu au existat zboruri MiG-31 timp de trei săptămâni. Dacă există informații precise că acest purtător [de rachete Kinjal] zboară adânc în estul țării și că în mod cert nu există niciun pericol, atunci nu poate fi declarată o alarmă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate ale Ucrainei.