De ce au picat Bulgaria și România testele economice pentru trecerea la euro – analiză Financial Times

Expansiunea estică a monedei unice europene a suferit un regres din cauză că Bulgaria și România nu îndeplinesc criteriile economice necesare pentru trecerea la euro, potrivit Rador Radio România.

Decizia, anunțată miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Comisia Europeană, înseamnă că ambiția Bulgariei de a adera la zona euro în ianuarie 2025 nu se va materializa. Examinarea lor confirmă totodată că și speranțele României de a adera la zona euro rămân la fel de îndepărtate ca întotdeauna.

BCE și Comisia afirmă că cele două țări de la Marea Neagră – și printre cele mai sărace din UE – au o inflație prea ridicată în raport cu restul blocului și și-au exprimat îndoiala că instituțiile acestora sunt suficient de solide pentru a putea combate corupția și spălarea banilor.

Ambele țări vor să urmeze exemplul Croației, din 2023 a 20-a țară care a adoptat moneda euro.

Bulgaria e țara cea mai apropiată de zona euro, dar fiind că și-a legat de ani buni moneda, leva, de euro, că a permis ca băncile cele mai mari să fie supervizate de BCE și că și-a menținut datoria și deficitul la valori relativ reduse. Dacă ar fi satisfăcut toate criteriile, Bulgaria ar fi putut adera la euro în 2025.

În evaluarea Comisiei privind pregătirea celor șase state UE non-euro de a trece la moneda unică, Bulgaria îndeplinește toate criteriile în afară de diminuarea inflației la nivelul din UE.

Bulgaria a avut în medie o inflație de 5,1% în anul încheiat în mai, în scădere de la 5,9% în anul precedent, dar totuși mult peste plafonul maxim de 3,3% calculat în raport cu ceilalți membri UE, conform BCE.

Deși rezultatul evaluării era anticipat, guvernul anterior al Bulgariei spera la indulgență din partea Comisiei, dat fiind că Sofia e în curs de a satisface criteriul stabilității prețurilor chiar anul acesta.

În schimb, Comisia a acceptat să realizeze o nouă evaluare la cererea Bulgariei, fără să mai aștepte doi ani pentru evaluarea programată regulat, au afirmat funcționari UE și bulgari.

Bulgarii au păreri împărțite despre adoptarea euro, sondajele recente arătând că vreo 49% sunt pentru și un procent similar împotrivă.

BCE a mai afirmat că Sofia încă mai „lucrează la” implementarea unor angajamente, inclusiv „consolidarea legislației anti-spălare de bani”, și s-a declarat îngrijorată de un amendament constituțional care-i permite președintelui să-l numească premier interimar pe guvernatorul ori vice-guvernatorul băncii centrale.

Calitatea instituțiilor și guvernarea se ameliorează, dar încă sunt „relativ slabe” în Bulgaria, România și Ungaria, a arătat BCE. Ea a exemplificat prin: „vulnerabilități ale mediului de afaceri, administrația publică ineficientă, evaziunea fiscală, corupția, absența includerii sociale, lipsa transparenței, absența independenței judiciare și/sau accesul precar la servicii online”.

Fostul premier bulgar Nikolai Denkov declara recent pentru Financial Times că alt aspect negativ al corupției e acela că-i oferă Rusiei o cale de a face trafic de influență în Bulgaria, un mare motiv de îngrijorare pentru aliații occidentali.

Țara a fost năpăstuită de o instabilitate politică persistentă, în vreme ce corupția și crima organizată o împiedică să se integreze mai bine cu celelalte țări din UE, astfel încât anul acesta a putut intra în spațiul Schengen doar parțial.

Sofia a avut șase rânduri de alegeri în decurs de numai trei ani, după debarcarea fostului conducător autoritar Boiko Borisov în urma protestelor anticorupție din 2021. Anul acesta va mai fi probabil încă un scrutin, dat fiind că un vot din iunie nu a putut produce un guvern stabil. Bulgaria rămâne în continuare cea mai săracă țară din UE, cu un PIB per capita cu o treime mai mic decât media blocului.

În România inflația a fost în 2023 cu mult peste plafonul maxim admis, la 7,6%. Țara n-a ieșit bine nici la evaluarea fiscală a BCE, dat fiind că violează legislația UE privind datoria încă din 2020 și anul trecut a avut un deficit de 6,6% – cu mult peste pragul maxim de 3% al UE – și nu prea sunt șanse ca indicatorii să revină la normal nici anul acesta.

Per total, afirmă BCE, statele non-euro au înregistrat un „progres limitat” înspre atingerea criteriilor de adoptare a monedei unice, inclusiv din cauza „condițiilor economice dificile” provocate de invazia rusă din Ucraina.

Celelalte patru țări evaluate – Polonia, Cehia, Ungaria și Suedia – au avut și ele inflație peste nivelul necesar adoptării euro, iar toate, cu excepția Suediei, au încălcat și regulile fiscale ale UE. Nici una dintre ele nu intenționează însă să adere la zona euro.

România și-a stabilit în 2023 ținta de a adopta euro până în 2029, deși președintele Klaus Iohannis și-a exprimat îndoiala că ar fi oportun să se stabilească o astfel de dată fixă.

Sursa: THE FINANCIAL TIMES / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba