De ce Bulgaria reacţionează în criza ucraineană mult mai ezitant faţă de România / Analist bulgar: Socialiștii, care participă la guvernare, susțin în proporție de 80% politica Moscovei

Noului guvern bulgar condus de premierul Kiril Petkov îi vine vizibil greu să găsească cuvintele potrivite pentru criza ucraineană. Dovezile de loialitate faţă de NATO din partea membrului Alianţei sunt mult mai ezitante decât cele din ţara vecină România care se afla, chiar şi în perioada comunistă, mai puţin sub influenţa Rusiei, scrie Der Standard, citată de Rador.

Ministrul bulgar al apărării, Stefan Ianev, a apreciat că trupele NATO care ar putea staţiona în Bulgaria din cauza ameninţării din partea Rusiei, ar trebui să se afle sub o „comandă bulgară”. Astfel Sofia doreşte să semnalizeze că Bulgaria este interesată doar de protejarea propriului teritoriu şi nu de solidaritatea faţă de partenerii de alianţă. Afirmaţiile venite din partea premierului Petkov au fost foarte asemănătoare cu cele ale lui Ianev.

Opoziţia manifestă o critică vehementă faţă de această atitudine. Politicianul Daniel Mitov, membru al partidului GERB (Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), a afirmat chiar că atitudinea Bulgariei lasă să se înţeleagă că ţara ar face parte din Tratatul de la Varşovia şi nu din NATO. Analistul bulgar în probleme de securitate Bojko Nikolov consideră că poziţia „moale” a guvernului bulgar se datorează în primul rând faptului că socialiştii, „care susţin în proporţie de 80% politica Kremlinului”, fac parte din noua coaliţie cvadripartită de la Sofia.

Nikolov menţionează şi faptul că guvernul nu a publicat nicio luare de poziţie referitor la cine ar purta de fapt răspunderea pentru escaladarea crizei. Partidul socialist s-ar fi chiar opus sosirii eventuale în Bulgaria a unor trupe NATO suplimentare. În opinia analistului chiar şi poziţia preşedintelui bulgar Rumen Radev, un apropiat al socialiştilor, contează mult pentru atitudinea „lipsită de curaj” a Bulgariei în chestiunea Ucrainei.

Vineri s-a aflat că ţara membră NATO Spania a transferat în Bulgaria patru avioane de luptă. Potrivit informaţiilor din partea forţelor aeriene spaniole 130 de soldaţi din forţele terestre ar fi ajuns deja zilele trecute la baza aeriană de la Ignatievo. Deşi fosta ţară a blocului răsăritean aparţine Alianţei încă de la sfârşitul anului 2004, este dotată şi acum cu avioane de luptă MIG-29 de fabricaţie sovietică. Urmează ca până la sfârşitul anului 2024 Bulgaria să primească opt avioane de luptă de tip F-16.

Guvernul este mânat în primul rând de ideea de a reprezenta interesele bulgare, apreciază analistul Radev. Acesta este la rândul său criticat de analistul Nikolov (46 de ani) de la portalul web BulgarianMilitary.com care consideră că „acest lucru ar fi posibil dacă totuşi se va adopta o poziţie clară faţă de partenerii de alianţă. A sosit vremea ca Bulgaria să arate o nouă faţă şi să demonstrăm Europei că suntem un partener stabil. Dacă nu o vom face, vom rămâne totdeauna ţara pro-rusă din Balcani, ai cărei cetăţeni nu cred în europenii din occident”.

Dificultatea constă în faptul că Bulgaria „este dependentă 100% de energia din Rusia”, dar se află într-o situaţie delicată şi în calitate de ţară riverană Mării Negre. Distanţa de la litoralul bulgar până în Crimeea nu este mare, la fel nici cea până la Odesa. Tocmai datorită acestei apropieri unii bulgari se tem că îşi vor atrage furia Kremlinului în cazul în care ar putea fi instalată la Varna o bază NATO.

„Mulţi din rândul persoanelor de aici nu înţeleg că NATO este în primul rând o alianţă militară defensivă, protectoare. Ei cred că NATO se va implica în favoarea Ucrainei şi împotriva Rusiei. Mai cred de asemenea că atunci ar putea urma un război de proporţii între NATO şi Rusia” – explică Nikolov.

În orice caz, mulţi bulgari sunt îngrijoraţi din cauza tensiunilor. Societatea bulgară este divizată: o parte manifestă loialitate faţă de NATO, iar cealaltă, datorită şi unor motive istorice, faţă de Rusia. Atmosfera generală este aceeaşi ca şi în Serbia. „Multe persoane din Bulgaria cunosc doar o parte a istoriei, Ei au învăţat că Rusia a eliberat Europa de nazişti. Dar nu cunosc şi cealaltă parte, cum ar fi crimele din perioada stalinismului” – explică Nikolov atmosfera care domneşte în ţară.

Pe scurt, mulţi dintre bulgari manifestă şi o atitudine importantă de solidaritate cu ucrainenii, deoarece istoria ucrainenilor şi bulgarilor este asemănătoare. Ambii au trăit timp de 45 de ani sub „supraveghere sovietică”.
„Însă acum – potrivit lui Nikolov – trăim într-o democraţie liberă fără un regim comunist şi fără ca Rusia să ne impună ce să facem şi pe cine să urâm”. De aceea, mulţi bulgari cred că şi ucrainenii merită acelaşi lucru.

Sursa: Der Standard/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu