De ce Catalonia se confruntă cu manifestaţii de masă

Militanţii împotriva independenţei Cataloniei au manifestat duminică la Barcelona, cerând încetarea violenţelor care au avut loc toată săptămâna în capitala Generalităţii Catalonia, informează Reuters, citată de Agerpres.

În faţa a sute de susţinători, Albert Rivera, liderul partidului Ciudadanos şi susţinător al menţinerii Cataloniei în componenţa Spaniei, a acuzat de asemenea guvernul central al socialistului Pedro Sanchez că nu a depus suficiente eforturi pentru a pune capăt tulburărilor.

„Oamenii nu-şi mai pot duce copiii la şcoală, nu-şi mai pot deschide magazinele”, a spus el. „Avem nevoie de un guvern spaniol care să îi protejeze pe cei vulnerabili’, a adăugat liderul Ciudadanos.

Din cauză că organizatorii referendumului ilegal din 2017 au fost condamnaţi la pedepse grele de închisoare luni, 14 octombrie, regiunea Barcelona este scena unor tensiuni din ce în ce mai mari, scrie și Le Figaro.

După patru zile de tensiuni la Barcelona, Catalonia s-a confruntat vineri, 18 octombrie, cu mobilizări masive ale separatiştilor. De o săptămână, acestea sunt rezultatul direct al condamnării liderilor separatişti la pedepse grele cu închisoarea de către Curtea Supremă a Spaniei.

De la începutul săptămânii au fost organizate cinci „marşuri ale libertăţii” pentru a ajunge vineri la Barcelona, o zi de grevă generală în regiune pentru a protesta împotriva acestei decizii judecătoreşti. Începând de luni, mişcarea de independenţă creşte presiunea în stradă, chiar fisurându-se între susţinătorii unei căi paşnice şi cei care vor să lupte violent.

Luni, la Madrid, nouă separatişti catalani au fost condamnaţi de Curtea Supremă a Spaniei la pedepse cuprinse între nouă şi treisprezece ani de închisoare pentru rolul lor în tentativa de secesiune a Cataloniei în 2017.

Împreună cu alţi trei foşti membri ai guvernului catalan condamnaţi la amenzi grele, aceştia au fost judecaţi pentru că au organizat pe 1 octombrie 2017, în ciuda interdicţiei justiţiei, un referendum de autodeterminare, marcat de violenţe, şi pentru proclamarea unei zadarnice declaraţii de independenţă votată de Parlamentul catalan, pe 27 octombrie.

Fostul vicepreşedinte regional catalan, Oriol Junqueras, a primit cea mai grea pedeapsă, treisprezece ani de închisoare pentru revoltă şi deturnare de fonduri publice. Ceilalţi condamnaţi sunt lideri politici importanţi, foşti „miniştri” ai Guvernului Cataloniei, fostul preşedinte al Parlamentului regional sau lideri ai unor asociaţii separatiste.

De îndată ce sentinţa a fost anunţată luni, mii de oameni au ieşit pe străzile din Barcelona. „Este o zi istorică, se simte în aer. Se întâmplă lucruri foarte grave, nu putem rămâne acasă”, declara luni un protestatar, intervievat de AFP.

De atunci au avut loc manifestaţii şi alte confruntări în regiune. Dacă, în timpul zilei, protestele au fost destul de calme, serile săptămânii au fost marcate de violenţe şi confruntări cu poliţia, în principal în Barcelona.

În noaptea de joi spre vineri, sute de tineri, care strigau „independenţă”, au ridicat baricade inflamate în centrul chic al Barcelonei şi au aruncat cu cocktailuri Molotov în forţele de ordine care, la rândul lor, au ripostat şi au tras gloanţe de spumă în protestatari. (…)

Intensitatea în creştere a demonstraţiilor se datorează în special unei organizaţii clandestine şi misterioase, „Tsunami Democrat”, care se deosebeşte de alte organizaţii secesioniste catalane care îşi spun paşnice şi non-violente. Cu o structură opacă şi conducători necunoscuţi, această nouă platformă, care comunică cu aplicaţii de mesagerie criptate, a reuşit, de exemplu, să mobilizeze mii de protestatari luni seara pentru a bloca aeroportul din Barcelona.

Potrivit ministrului de Interne, Fernando Grande-Marlaska, 97 de persoane au fost arestate joi seara în Catalonia şi 194 de poliţişti au fost răniţi de la începutul manifestaţiilor, luni. Doar în ziua de miercuri, 96 de persoane au fost rănite conform serviciilor de urgenţă, dintre care 58 la Barcelona. „Nu va fi impunitate”, a declarat ministrul guvernului central de la Madrid.

Nu toţi catalanii sunt în favoarea independenţei, departe de acest lucru. „52% dintre catalani nu au votat pentru partidele independentiste [la alegerile regionale din 2017]”, spune cercetătorul Barbara Loyer. Deci, în rândurile populaţiei, proporţia este de aproximativ 50-50. Conform ultimului sondaj publicat în iulie de guvernul regional, 44% din populaţie este în favoarea independenţei, în timp ce 48,3% este împotriva acesteia.

În acest context, demonstraţiile separatiste, care se ridică deja peste nivelul de radicalism necesar contestaţiei, riscă să împartă şi mai mult regiunea, insistă Barbara Loyer. „Acest potenţial de deteriorare a relaţiilor intercatalane a existat de când statul spaniol a reacţionat la organizarea unui referendum ilegal. Miza de astăzi este divizarea societăţii catalane”.

Sursa: Agerpres/ Le Monde/ Rador